Simona Şerbănescu a realizat un interviu cu ministrul delegat pentru românii de pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe, Bogdan Stanoevici pe tema celei de-a a XII-a, a Universităţii de Vară, care se deschide luni la Izvorul Mureşului şi care se intitulează "România europeană şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO".

Bogdan Stanoevici: Temele de la Izvorul Mureşului sunt complexe şi destul de numeroase. Printre subiectele care vor fi abordate, sigur, drepturile minorităţilor din România versus drepturile minorităţilor din jurul frontierelor, pentru că aici am constatat de foarte multe ori că drepturile minorităţilor româneşti din afara României nu sunt suficient de bine respectate. Or, noi nu cerem nimic în plus decât ca drepturile şi obligaţiile pe care le au minorităţile ce locuiesc pe teritoriul României să fie aceleaşi pentru minoritatea românească din alte teritorii. De altfel, România constituie un exemplu în lume pentru felul în care sunt tratate toate minorităţile şi, sigur, ne-am bucura dacă şi celelalte state s-ar inspira din acest lucru.

Reporter: Putem vorbi despre felul în care s-au modificat sau cum arată problemele pe care le au astăzi românii de la graniţa Uniunii Europene şi mă refer aici, în principal, la românii din jurul graniţelor?

Bogdan Stanoevici: De multe ori, am constatat, de exemplu, în Timoc, Valea Timocului, diferite faţă de ceea ce se întâmplă în Voivodina. Motivul e greu să-l explic, nu-l cunosc exact, cert este că există o tendinţă a unor aleşi locali de a împiedica într-un fel accesul la limba română, la şcoala în limba română, la slujba bisericească în limba română. Sigur că, din fericire, noile schimbări de la Belgrad, politice, la nivel central, au dat un semnal foarte clar şi limpede faţă de grija pe care statul sârb, guvernul sârb, primul-ministru sârb, grija pe care o au faţă de comunitatea românească, faţă de minoritatea românească. De altfel, întâlnirea dintre premierul României şi premierul sârb a pus foarte clar bazele unei relaţii de protecţie şi unei relaţii sănătoase între minoritatea românească şi statul sârb. Ei, lucrurile astea sunt pe cale să se rezolve, din fericire, şi sigur că Departamentul Românilor de Pretutindeni face tot ceea ce stă în măsura lui pentru a face ca toate aceste hotărâri la nivel central să fie implementate la nivel local.

Reporter: Putem vorbi, din acest punct de vedere, şi de o modificare a priorităţilor din partea României în ceea ce priveşte românii din jurul graniţelor?

Bogdan Stanoevici: Absolut, este evidentă această preocupare a Guvernului României, care constituie o schimbare aproape... putem spune chiar o schimbare de cap în politica românească faţă de minorităţile româneşti din străinătate sau faţă de, pur şi simplu, această populaţie românească care a plecat din ţară pentru a putea să-şi găsească alte modalităţi de muncă şi în alte ţări. Este vorba, în principal, de sprijinul statului român pentru păstrarea identităţii naţionale. Este prioritatea zero şi, de asta, sunt legate, evident, şcolile româneşti, bisericile româneşti. Departamentul Românilor de Pretutindeni are această prioritate, care este a guvernului, noi nu facem decât să continuăm această politică şi să ne asigurăm că, din punct de vedere, cultural, lingvistic, spiritual, românii din străinătate îşi pot păstra identitatea, şi-o pot cultiva. De altfel, în acest domeniu există două evenimente, unul pe care-l organizăm noi, Direcţia Românilor de Pretutindeni, altul pe care-l organizează Institutul "Eudoxiu Hurmuzachi". "Eudoxiu HUrmuzachi", de exemplu, face tabere de cultură şi civilizaţie românească, unde participă foarte mulţi tineri, studenţi, din teritoriile istorice. Noi avem un eveniment foarte important, care este la cea de-a VI-a ediţie, e vorba de Tabăra ARC, care are loc la Sulina. În această tabără, pe o perioadă de mai multe săptămâni, vin 2.000 de copii şi tineri din Ucraina, din Serbia, din Bulgaria, din Ungaria, din Republica Moldova, din toate teritoriile istorice, care se întâlnesc între ei, pe pământ românesc, şi care, prin simpla întâlnire şi simplele discuţii, timpul pe care-l petrec împreună îi ajută să fie aşa într-un, cum ar spune francezii "dans le bas", să fie în această baie a culturii, a limbii româneşti, a istoriei româneşti, a civilizaţiei româneşti.

AUDIO interviu integral