RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (19 august, ora 8:30) - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Daniela Petrican: Situaţia energetică a României rămâne sub control, spun autorităţile, iar capacităţile de producţie disponibile funcţionează la capacitate maximă pentru a compensa oprirea Reactorului 2 de la Centrala Cernavodă, conform Ministerului Energiei. Grupul 4 de la Complexul Energetic Rovinari şi cel de rezervă de la Paroşeni au fost repuse în funcţiune.

Cătălin Cîrnu: La reuniunea de ieri a Comandamentului Energetic au fost analizate, de asemenea, producţia, prognozele meteo, dar şi riscurile pentru Sistemul Energetic Naţional în următoarea perioadă. Care au fost rezultatele, aflăm imediat la 'Apel matinal', alături de noi, coordonatorul Comandamentului Energetic, Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Bună dimineaţa!

Cristian Buşoi: Bună dimineaţa!

Cătălin Cîrnu: Înainte de toate, vă invităm să stăm de vorbă despre rezervele de cărbune de la Rovinari, mai ales că a fost ultima găselniţă, să spunem, a autorităţilor. Avem rezerve suficiente?

Cristian Buşoi: Avem rezerve suficiente, am fost asiguraţi de conducerea Complexul Energetic Oltenia, pentru a funcţiona cu cele patru grupuri în această săptămână şi săptămâna viitoare. Evident că toate aceste grupuri vor funcţiona şi pentru a suplini închiderea Centralei de la Cernavodă. În mod normal, Complexul Energetic Oltenia funcţionează cu trei grupuri şi unul în rezervă: două la Rovinari, unul la Turceni, şi acest Rovinari 4, care, datorită situaţiei prin care trecem, a fost redeschis pentru a suplini închiderea reactoarelor nucleare.

Cătălin Cîrnu: Ne vom reîntoarce cu siguranţă la întâmplările de acolo, pentru momentele în care, de exemplu, totul va reîntra în normal. Dar să mai punctăm un lucru. Cum arată producţia pe gaze? Mai ales că Centrala de la Iernut ar trebui să fie pusă în funcţiune până la sfârşitul anului.

Daniela Petrican: Se va întâmpla asta?

Cristian Buşoi: Atât centrala veche de la Iernut, operată de Romgaz, cât şi centrala OMV Petrom, funcţionează la capacitate maximă. Există cerere de electricitate, în mod evident. Centralele pe gaz sunt, de asemenea, disponibile şi pentru orele de vârf, ceea ce este foarte important. Prin urmare, reuşim să suplinim lipsa acelor două reactoare, datorită intensităţii şi faptului că funcţionează la maxim de capacitate centralele pe gaz şi datorită faptului că, în aceste zile, avem o producţie din eolian, din vânt, semnificativă, cu vârfuri de peste 1.000 MW în timpul serii.

Avem nevoie în timpul iernii de rezervele de apă din lacuri

Daniela Petrican: După ce lucrurile vor reintra în normal la Cernavodă, ce se va întâmpla?

Cătălin Cîrnu: Cu termocentralele, de exemplu, sau cu grupurile de la Rovinari, că tot aminteam.

Cristian Buşoi: După aceste două săptămâni, Rovinari 4 va rămâne în rezervă, aşa cum este proiectat. Sigur, stocurile de cărbune pentru rezervă vor fi refăcute din producţie internă. Avem discuţii cu Comisia Europeană, pentru că pe jalonul 119 A, al decarbonizării, trebuia să mai scoatem din funcţiune, primind, evident, bani de investiţii pentru acest lucru, încă 710 MW, din care 330 ar fi trebuit să fie grupul de la Turceni 5. În noile condiţii, evident că nu putem face lucrul acesta în 31 august, şi, sigur, am avea nevoie de patru grupuri pe cărbune şi în timpul iernii, deşi rezervele de apă din lacuri ale Hidroelectrica au fost folosite tot pentru a produce în orele de vârf, cu multă atenţie, cu mult echilibru, pentru că avem nevoie în timpul iernii de rezervele de apă din lacuri. Totuşi, toată această situaţie a generat nevoia ca, cel puţin în timpul iernii, să fim cu patru grupuri pe cărbune, unul în rezervă, dar care poate intra în funcţiune oricând, aşa cum ne-a demonstrat acum Rovinari 4, şi discuţiile Comisia Europeană sunt să rămânem cu acest grup fără a avea vreo reducere a cuantumului de bani din PNRR, cererea de plată 5.

În acest moment nu există niciun risc, avem suficiente cantităţi de electricitate pe piaţa regională pentru a compensa un vârf de creştere, mai ales în orele serii şi în zilele caniculare

Daniela Petrican: Urmează un nou val de căldură şi implicit un posibil vârf de consum. Există riscuri pentru alimentarea cu energie?

Cristian Buşoi: Nu, în acest moment nu există niciun risc, avem suficiente cantităţi de electricitate pe piaţa regională pentru a compensa un vârf de creştere, mai ales în orele serii şi în zilele caniculare. Am repornit Grupul 4, am făcut apel la responsabilitate şi la eficientizarea consumului casnic şi industrial, nu pentru că nu am avea oportunităţi de import, ci pentru că importurile sunt destul de scumpe, ca şi PZU românesc, şi aici, evident, preţurile se aliniază, preţul regional este cam la fel şi în timpul zilei şi în timpul serii, de fapt, preţul european este destul de asemănător, mai puţin Spania, care, sigur, e un caz special, în loc de 160, ei sunt la 127, preţul mediu, dar, mă rog, acolo vorbim de foarte multe regenerabile, vorbim de timpul verii şi de o conexiune foarte slabă, foarte redusă, între Peninsula Iberică şi Franţa şi atunci, cumva, ei sunt mai puţin afectaţi de piaţa unică europeană, unde preţurile se aliniază pe PZU, pentru că, cel puţin, teoretic, poţi să cumperi de oriunde, ai doar limitările de interconectare. Deci, nu avem un interes să avem foarte multe importuri. De aceea, cu cât producem mai mult în ţară şi cu cât reuşim să economisim, acolo unde este posibil, cu atât mai bine. Dar nu există risc, nu avem de gând să facem limitări de consum la marii consumatori industriali. Acela e un scenariu care ar putea intra în funcţiune doar dacă situaţia regională se deteriorează şi lebăda neagră, care poate fi, dar, deocamdată, nu avem semne că se întâmplă acest lucru, este centrala de la Kozlodui. Aici, într-adevăr, lucrurile pot deveni complicate. Dar, în acest moment, colegii bulgari ne-au spus că, deşi au alertat şi ei Comisia Europeană, deşi nivelul Dunării a scăzut şi se uită cu foarte multă atenţie la nivelul apei de lângă Kozlodui, nu se pune în discuţie închiderea centralei de la Kozlodui.

Seceta va rămâne o realitate până la sfârşitul lunii august. Debitul Dunării, din păcate, scade

Catălin Cîrnu: Tot aminteam de comandamentul de ieri de şedinţă. La capitolul prognoze meteo, ce aţi aflat?

Cristian Buşoi: Cel puţin pentru următoarele zece zile rămâne o situaţie cu precipitaţii foarte scăzute. Seceta va rămâne o realitate până la sfârşitul lunii august. Debitul Dunării, din păcate, scade. Abia către sfârşitul lunii, putem vedea o creştere sensibilă a debitului Dunării, după care, sigur, lucrurile se vor reaşeza odată cu începutul lunii septembrie. De aceea nu putem avansa o dată foarte clar în acest moment pentru redeschiderea Cernavodă. Sigur că, pe lângă geografie şi precipitaţii şi felul în care natural Dunărea îşi va recăpăta un debit şi, prin urmare, un nivel al Dunării la Cernavodă suficient cât să redeschidă în siguranţă reactoarele, Apele Române şi mai ales AFDJ, Ministerul Transporturilor, continuă lucrări de dragare în zonă care nu pot compensa, evident, lipsa precipitaţiilor sau debitul scăzut la intrarea în ţară, dar atunci când Dunărea îşi va reveni la un debit mai bun, vom câştiga câteva zile făcând aceste lucrări faţă de situaţia în care n-am face nimic.

Catălin Cîrnu: Aveţi idee la nivel de costuri, cam cât ne costă în realitate această perioadă în care compensăm lipsa producţiei nucleare prin importuri şi prin pornirea unor grupuri pe cărbune?

Cristian Buşoi: Vom avem în aceste zile discuţii cu furnizorii. Ei trebuie să înlocuiască electricitatea dintr-un contract bilateral pe un an la un preţ, sigur, care este confidenţial, dar care este un preţ bun între ei şi Nuclear Electrica cu cantităţi pe care le cumpără de pe piaţa în zilele următoare, fie din România, fie din piaţa regională, mai ales în orele de vârf când avem nevoie de importuri. Diferenţa este de 1,5 ori până la puţin peste două ori în orele de seară, depinde - vorbesc de medie, nu de anumite momente în care vedem o cerere pentru o cantitate mică, timp de câteva secunde, care ajunge la mii de euro. Astea sunt lucruri extraordinare care ţin de cerere şi oferte, cineva nu şi-a calculat bine, are nevoie rapid, nu sunt foarte multe cantităţi, ele sunt scoase în evidenţă de presă, dar nu acestea sunt regula. Regula, trebuie să ne uităm la preţul mediu. Dar, ţinând cont că vorbim doar de, mă rog, sper două săptămâni şi nu mai mult, şi vorbim de o cantitate de cam 900 de Megawaţi dintr-un consum de 6.000, să spunem - nu ne uităm la vârfule de 7.000, nici la minimele zilei - nu ar trebui ca impactul pe preţurile către consumator şi către industrie să fie atât de mare. Industria este puţin mai expusă pentru că ei oricum erau deja afectaţi de preţurile ridicate./csimion Preţurile în Europa rămân ridicate datorită preţului mare al gazului internaţional, problemelor din Orientul Mijlociu, distrugerii parţiale a capacităţilor de producţie din Qatar, blocarea Strâmtorii Ormuz, problemele şi, mă rog, decizia corectă pe care a luat-o Uniunea Europeană de a nu mai importa gaz din Rusia, toate aceste fenomene au generat un preţ al electricităţii destul de ridicat. Şi la ultimul Consiliu de Miniştri la care am participat există o îngrijorare în legătură cu preţul electricităţii şi al gazului şi al încălzirii pentru iarna care va veni. Dar doar din pricina secetei n-aş vedea un motiv de a avea creşteri substanţiale de preţuri pentru populaţie.

Daniela Petrican: Dar România are unul dintre cele mai mari preţuri la energia electrică. De ce se întâmplă asta?

Cristian Buşoi: România are un preţ mediu, dacă ne uităm pe datele Eurostat. La un moment dat s-a ridicat problema că are cel mai mare preţ raportat la puterea de cumpărare. Fostul ministru a venit cu această, mă rog, abordare inovatoare. Bun, dacă ne uităm la puterea de cumpărare, probabil că avem şi cel mai mare preţ la fructe sau la pâine, pentru că România are, alături de Bulgaria, cea mai mică putere de cumpărare din Uniunea Europeană. Raportat la asta, putem face multe comparaţii. Trebuie să ne uităm la preţul absolut, care este undeva la media europeană, nu este cel mai ridicat, dar faţă de ţările din regiune este puţin mai ridicat. Principala explicaţie pe care o am eu este aceea că, pe lângă că suntem net importatori, nu avem suficiente capacităţi de producţie şi lucrul ăsta trebuie să se schimbe odată cu Iernut, Mintia şi toate investiţiile în regenerabile care vor fi gata în 2026 şi 2027, avem foarte multă electricitate care se tranzacţionează pe PZU. Faţă de Germania, să spunem, care are pe contracte bilaterale peste 80% din electricitate, la noi lucrurile sunt puţin diferite, vin din perioada în care contractele bilaterale erau sursă de corupţie, de netransparenţă, băieţii deştepţi din energie, vă aduceţi aminte discuţiile şi trecerea atunci către Bursă, dar Bursa are această tendinţă de spirală, de creştere a preţurilor şi oricum, preţurile pe PZU sunt peste tot în lume sensibil mai mari decât cele din contractele bilaterale. E o problemă la care n-a fost până acum găsită o soluţie de rezolvare, pentru că nu ţine de o decizie guvernamentală, ci de comportamentul şi de interesele unor jucători din piaţă, fie ei consumatori, fie traderi, fie producători şi statul are puţine pârghii să îi oblige să meargă mai mult pe contracte bilaterale, cu un preţ fix, pe un an de zile, aşa cum, de exemplu, avem fiecare dintre noi. Nu depindem de PZU, de închiderea Cernavodă. Noi avem un contract pe un an cu preţ fix, e treaba PPC, Hidroelectrica, Electrica, altor furnizori, să găsească soluţii pentru a ţine acel preţ. Dacă ele cresc foarte mult, se va regăsi în contractul de anul următor, pentru că, mă rog, nu pot plăti de la ei, dar ai cel puţin o predicţie pe un an.

Cătălin Cîrnu: Da, pentru că am tot folosit termenul, să reamintim ascultătorilor, PZU înseamnă Piaţa pentru Ziua Următoare şi cea mai importantă componentă a pieţei de energie electrică dintr-o ţară. Ca să conchidem pe finalul discuţiei noastre, România este ferită de un posibil blackout?

Cristian Buşoi: Da, România nu este în riscul de a nu avea electricitate, de a fi în blackout. Pe fond de caniculă există un risc teoretic, dar până acum nu avem vreun semn că s-ar întâmpla ceva în această direcţie, incendii extinse de vegetaţie care să atingă liniile de înaltă tensiune şi care să genereze un astfel de fenomen, care sigur că poate fi remediat relativ repede, dar poate genera o neplăcere pentru o scurtă perioadă de timp. De aceea, mă rog, echipele Transelectrica sunt în alertă. Am făcut şi apel la populaţie să evite să dea foc la resturi de vegetaţie, la resturi din agricultură, pentru că, mă rog, pe lângă că fiind caniculă şi uneori vânt se poate extinde şi putem scăpa de sub control incendiul, există şi acest risc de a atinge infrastructura energetică. Dar doar pentru că n-am avea suficient curent, acest lucru este exclus.

Daniela Petrican: Mulţumim pentru această discuţie şi mulţumim pentru prezenţa la 'Apel matinal'. Invitat a fost coordonatorul Comandamentului Energetic, Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Aşadar, situaţia energetică a României rămâne sub control.