Olanda şi România susţin crearea Curţii Internaţionale pentru crime teroriste.

Ministrul olandez de Externe, Bert Koenders declarat în exclusivitate pentru Radio România că propunerea omologului său Bogdan Aurescu de înfiinţare a unui Tribunal Internaţional pentru crime teroriste este salutară. Bert Koenders si Bogdan Aurescu au acordat un interviu în comun postului public de radio.

Reporter Carmen Gavrilă:Ministrul Bogdan Aurescu a propus recent înfiinţarea unui Tribunal Internaţional pentru crime teroriste iar Olanda găzduieşte multe astfel de instituţii de justiţie. Cum aţi primit propunerea?

Bert Koenders: Salut această idee, cred că e extrem de important să luptăm cu terorismul şi în acelaşi timp să ne asigurăm că facem asta prin proceduri legale internaţionale. Am vorbit cu ministrul Aurescu despre această idee, pe care o aplaud. Evident, sunt câteva elemente legale care trebuie discutate, de exemplu ce este terorism şi ce nu, care ar fi procedurile potrivite ori dacă acest tribunal internaţional va fi diferit de altele. Noi în Olanda am incercat să vedem dacă acest tribunal ar putea fi parte din Curtea Penală Internaţională, dar deocamdată nu avem o majoritate şi un consens în această privinţă. Idei ca cea privind acest tribunal, sunt extrem de importante în lupta antiteroristă şi vom analiza împreună cu partea română în ce măsură este posibilă crearea acestui tribunal.

Bogdan Aurescu: Cred că e extrem de important ca noi, ca state membre ale UE, să lucrăm împreună dar şi cu partenerii din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu pentru a găsi cele mai bune modalităţi de cooperare împotriva terorismului dar şi ca să găsim rădăcinile, cauzele fenomenului. Am discutat despre crearea unui tribunal pentru crime teroriste. Vom lucra împreună la nivel tehnic să analizăm conceptul să vedem cum să-l dezvoltăm pentru a găsi cele mai bune mijloace.

Reporter:Care sunt perspectivele pentru aderarea României la Schengen anul acesta?

Bert Koenders: Suntem pe cale să facem progrese pentru ca aderarea României la Schengen să fie posibilă. În următoarele câteva luni vom analiza situaţia şi vom vedea dacă aderarea se va întâmpla sau nu anul acesta. Dar oricum există voinţa de a discuta. Chestiunea în dezbatere e că nu suntem tocmai de aceeaşi părere când vine vorba de condiţiile de aderare dar cred că este important să luăm o decizie în această privinţă într-un viitor nu prea îndepărtat.

Bogdan Aurescu: Am menţionat că aderarea României la spaţiul Schengen ar consolida securitatea UE şi a spaţiului Schengen. Am decis să rămânem în contact şi să lucrăm împreună pentru o soluţie la această chestiune.

Reporter:De ce anume este nevoie ca Olanda să fie de acord cu aderarea Romaniei, măcar parţială, mai ales că în acelaşi timp Olanda e cel mai mare investitor străin în România, deci e clar că aici e ceva bun, inclusiv în ce priveşte climatul de afaceri şi legislaţia.

Bert Koenders: Da, avem legături economice, culturale si politice foarte puternice cu România. Suntem foarte buni prieteni. Acordul Schengen este doar un acord cu anumite reglementări foarte tehnice, aşadar aici nu este o chestiune politică. Salutăm intrarea României în acest proces, analizăm detaliile tehnice şi în acest context luăm decizii.

Reporter:Aţi menţionat relaţiile economice. Ce companii olandeze sunt interesate de resursele energetice româneşti din Marea Neagră?

Bert Koenders: Nu ştiu exact lista dar cred că sunt multe. Am fost impresionat de activitatea ministrului Aurescu în această privinţă. România este un mare investitor în energie, şi aici sunt multe oportunităţi, datorită activităţii României în domeniul energiei în general dar şi a celei hidroelectrice şi în petrol. Mulţi investitori olandezi sunt interesaţi. Să vedem ce posibilităţi sunt pentru ei.

Reporter:Se fac pregătiri pentru Summitul Parteneriatului Estic de la Riga. Ce şanse sunt ca în declaraţia finală să fie menţionată clar perspectiva europeană a statelor din Parteneriatul Estic, mai ales a Republicii Moldova, aşa cum doreşte România?

Bogdan Aurescu: Nu este doar poziţia României, în primul rând aceasta e poziţia ţărilor din Parteneriatul Estic, Republica Moldova dar şi Ucraina şi Georgia. România consideră că această menţiune e importantă pentru aceste ţări care au făcut progrese, în special Republica Moldova. Este foarte important pentru aceste ţări să fie încurajate pe calea europeană şi e important ca UE să demonstreze sprijin şi să ofere asistenţă concretă acestor state în procesul de reformă conform standardelor europene, în aplicarea Acordului de Asociere cu UE şi a Acordului de Liber Schimb. Bucureştiul consideră că e important ca aceste ţări să simtă că porţile UE sunt deschise şi că UE le încurajează să avanseze în acest proces. Acum în UE discutăm schiţa rezoluţiei Summitului de la Riga, suntem la începutul acestui proces. Vom discuta şi cu tarile din Parteneriatul Estic. E prea devreme să spunem care va fi rezultatul. Nu ascund că unele membre UE nu sunt prea încântate de această idee privind menţionarea perspectivei europene în declaraţia finală. Dar nu e nicio îndoială că Republica Moldova, Ucraina şi Georgia sunt ţări europene şi din punctul nostru de vedere, au toate posibilităţile deschise, indiferent că asta este sau nu menţionat la Riga.

Bert Koenders: Cred că a menţiona sau nu perspectiva europeană a statelor din Parteneriatul Estic în declaraţia de la Riga, e mai puţin important, din punctul nostru de vedere. Important e ca aceste ţări să aibă şansa să se asocieze cu UE, să lucreze cu UE, să se adapteze şi să se asigure că avem mai multe investiţii şi comerţ. Republica Moldova este o ţară foarte importantă, lucrăm împreună la câteva proiecte, împreună cu Bucureştiul şi Chişinăul, în domeniul reformei justiţiei. Cred că aceasta este cea mai importantă chestiune acum.

Reporter:Care sunt domeniile vizate de cooperarea spcială dintre România, Olanda şi Republica Moldova?

Bogdan Aurescu: Am discutat proiecte comune de sprijin pentru Republica Moldova ca să poată face reforme în general nu doar pentru Acordul de Asociere. Avem un proiect trilateral cu băncile naţionale din România, Olanda şi Republica Moldova pentru reforma sistemului bancar. Avem şi un proiect în care al Consiliului Superior al Magistraturii din România şi al instituţiei omoloage din Olanda pentru pregătirea judecătorilor moldoveni. Am discutat despre cum să extindem acest tip de colaborări şi în alte domenii, de exemplu pentru pregătirea procurorilor, sau în chestiunea siguranţei alimentare.

Interviu realizat de Carmen Gavrilă.

Transcrierea Agenţia de presă RADOR