Realizator: Domnule Tabără, în România au existat şi reţineri în legătură cu noile propuneri (n.r. privind politica agricolă comună) , chiar din Guvern, domnul Leonard Orban. În ansamblu, convine României această schimbare?

Valeriu Tabără: Da, eu aş spune că, pe ansamblu, politica agricolă comună preconizată 2014-2020 este favorabilă României şi mă bucur sincer de realizarea lui Dacian Cioloş, în calitate de comisar european, pentru că se vine cu adevărat cu elemente noi şi eu cred că politica agricolă comună propusă şi mai ales sursele financiare corespund tipului de agricultură din România şi mai ales a tendinţelor spre care trebuie să meargă aceasta.

Realizator: O serie de agricultori români vorbeau până acum de discriminare între ţările UE, adică unele primesc să spunem 400 de euro pe hectar, noi sub 100 de euro. Aceleaşi acuzaţii le păstrează şi pentru noua politică agricolă înaintată de Dacian Cioloş. Cum stau lucrurile?

Valeriu Tabără: Sunt aceste discuţii mai demult şi nu sunt numai din partea României, sunt din partea mai multor state, legat de ceea ce înseamnă referinţa istorică pentru ceea ce înseamnă plăţile directe, dar trebuie să avem în vedere că problema respectivă este una nu neapărat numai de politică agricolă comună, ci şi de prevederile tratatului. Să nu uităm că momentul convergenţei pentru România şi Bulgaria, ultimele state integrate în UE, este 2016. Împreună cu vecinii noştri bulgari, noi am făcut demersuri în sensul în care să putem aduce acest moment al convergenţei mai în faţă. Din păcate, nu este foarte simplu. Pe de altă parte, ceea ce spunea domnul comisar Cioloş, această tendinţă de a merge, statele care sunt sub media europeană, spre media europeană şi de a coborî, pe cele care sunt peste medie, spre medie, este sigur o problemă care eu sunt convins că prin negocieri se va rezolva. Dar, în acelaşi timp, aş vrea să spun că există prevederi care ar putea pune în discuţie poziţia României într-un anumit fel, este vorba de plafonare, dar şi aici există elemente care analizate corect eu cred că până la urmă vor corespunde obiectivelor noastre.

Realizator: S-a vorbit de o încurajare a instalării micilor fermieri. Domnule Tabără vă pun problema în felul următor. "Am 35 de ani, am 10 hectare de pământ arabil, o dată cu noua politică agricolă, voi avea mai multe şanse să plec, spre exemplu, de la RADIO ROMÂNIA şi să îmi fac o fermă?

Valeriu Tabără: Nu, puteţi rămâne şi la RADIO ROMÂNIA, dar vă puteţi face şi o fermă. Şi sunt foarte mulţi tineri care lucrează într-un astfel de sistem şi este foarte bine, sigur cu condiţia ca domiciliul şi activitatea să fie în zona rurală. Există foarte multe şanse pentru zona tânără de stimulare a aşezării la ţară, prin noua politică, de altfel şi ceea ce încercăm să facem încă de pe acum, noi, acea mărire de plafon pentru ceea ce înseamnă instalarea tinerilor la sat, de la 25 la 40.000 de euro, sigur că pentru toţi cei care ne ascultă aşteptăm şi noi o confirmare de la Uniunea Europeană, pentru că nu este suficient să vrem noi. Extraordinar de important este însă programul pentru fermele mici, pentru că, prin ceea ce se face şi se prevede în noua politică agricolă comună, este chiar o stimulare a comasării acestor ferme, ceea ce spunea Dacian, cu păstrarea acelor sume de 500 până la 1000 de euro, dar în acelaşi timp şi a unei previziuni, de pildă de pensionare anticipată. Pentru că se referă şi la cei mai în vârstă care au ferme mici şi care le cedează altor fermieri care doresc să îşi mărească fermele, este în opinia mea un foarte mare avantaj. Aş spune, numai atât, dacă îmi permiteţi...

Realizator: Vă rog.

Valeriu Tabără: După estimările care le avem, România va beneficia de circa trei miliarde de euro în plus, bani absolut necesari. Aş vrea să spun însă, că niciodată banii pentru agricultură nu sunt suficienţi, însă problema este aceea a repartizării. Şi mai este un lucru excepţional. Este vorba de parteneriat între diferite fonduri. De pildă, Fondul pentru politica agricolă comună cu Fondul de coeziune, atunci când sunt obiective mari în zona de importanţă foarte mare regională, şi acest lucru este de asemenea un foarte mare avantaj pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea rurală.