Realizator: Cancelarul german Angela Merkel a anunţat, marţi, închiderea imediată, pentru trei luni de zile, a tuturor reactoarelor date în funcţiune în Germania înainte de 1980.Este vorba despre şapte astfel de surse de energie, care vor fi supuse unui proces de verificare amănunţită.


Chestiunile referitoare la catastrofa din Japonia, semnele de întrebare legate de menţinerea surselor de energie nucleară şi problemele din faţa coridoarelor alternative de energie au fost ridicate şi în cadrul discuţiilor pe care delegaţia Partidului Social Democrat le-a purtat, marţi, la Berlin, cu liderii SPD, cu preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Bundestagului, precum şi cu reprezentanţi ai unor ONG-uri, a precizat, a declarat în exclusivitate, postului public, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean.


Titus Corlăţean: Ce s-a întâmplat în Japonia a generat un anumit şoc, inclusiv aici, în Germania şi la nivelul opiniei publice şi la nivelul clasei politice. Deja cancelarul german a anunţat o anumită stopare a unor proiecte în domeniul nuclear. Se va produce, se pare, o reevaluare şi o mai mare concentrare a eforturilor în anii care urmează pe baza unei viziuni remodelate către energia verde, către energia regenerabilă şi cred eu că este un semnal pe care cu toţii ar trebui să-l luăm în considerare. Inclusiv în România este nevoie de o viziune mult mai coerentă, mai consistentă de resurse bugetare alocate, şi naţionale şi din fondurile europene, pentru a le consolida pe o piaţă a energiei verzi care nu implică riscuri de genul dramatice pe care le vedem acum în Japonia.

Realizator: Această chestiune, însă, ar putea readuce în discuţie, cu mai mare acuitate, proiectul Nabucco.


Titus Corlăţean: Nabucco este un proiect strategic pentru România şi alte state din regiune. Ştim bine că o companie germană importantă este implicată în acest proiect şi am făcut, la nivelul nostru, la nivel parlamentar, lobbyul necesar pentru păstrarea acestei priorităţi pe agenda europeană. Este nevoie să accelerăm procesul de realizare a acestui proiect.

Realizator: Aţi discutat şi despre aderarea României la Spaţiul Schengen?


Titus Corlăţean: Am remarcat o deschidere, care ţine însă cont de faptul că România trebuie să facă, în continuare, o serie de demersuri, de eforturi în plan intern pentru a garanta acea atmosferă de încredere că sistemul de protecţie a frontierelor este promovat de o administraţie curată.


Realizator: În contextul discuţiilor de la Berlin, la ce atitudine vă aşteptaţi dumneavoastră din partea liderilor germani faţă de aderarea României la Acordul Schengen?


Titus Corlăţean: Eu cred că există ceva mai multă deschidere la Berlin decât poziţia exprimată la Paris, acolo ţinând cont şi de dinamica electorală internă. Este însă nevoie de mai multă seriozitate la Bucureşti, în primul rând.