Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, doctor Aurel Vainer, a participat ieri la o sesiune specială de comemorare a victimelor Holocaustului din România, la Memorialul Yad Vashem de la Ierusalim. Detalii în interviul acordat în exclusivitate corespondentului RRA Dragoş Ciocârlan.

Reporter:Domnule preşedinte, de ce aţi venit în Israel? Care este scopul vizitei de data asta?

Aurel Vainer: Ştiţi că periodic mai apar şi în statul Israel. Am fost de mai multă vreme absent, dar am revenit acum pentru două, trei motive. Un motiv este colaborarea noastră, a Federaţiei, cu organizaţia A.M.I.R., organizaţia noastră soră din Israel - ne ocupăm cu ceea ce înseamnă evreii originari din România. Şi apropo de acest lucru, am venit să discutăm şi să perfectăm un acord de colaborare pe termen lung foarte important. Noi am vorbit de mai multe ori, dar el este pe punctuld e a fi finalizat şi mă bucură. Are prevederi extrem de interesante, alcătuirea unei comisii consultative, periodic să stabilească programe de colaborare aici şi în România, în al doilea rând să promoveze cultura, memoria evreilor din România şi vrem să fim împreună. Şi o colaborare care a intrat în tradiţie, o tradiţie de doi ani, e a doua ediţie a comemorării la Yad Vashem şi suntem în lucru la multe alte obiective de cult, sinagogi, temple pe care evreii din România le au încă din abundenţă. Gândiţi-vă, suntem singura ţară fostă comunistă în care au rămas 86 de sinagogi şi temple în viaţă, sigur, în stadii diferite, unele mai degradate. Avem un proiect pe termen lung de a reface toate aceste sinagogi. Noi considerăm că nu numai că sunt nişte mărturii ale prezenţei evreilor din România de-a lungul secolelor, dar au rămas ca o pecete pusă de evreimea română în ţara lor natală sau în ţara în care au fost trimişi cu secole în urmă. Ei, e iată un program ambiţios şi ne bucură că turiştii israelieni vin şi le vizitează. Sunt zile când la intrarea la Templul Coral este coadă de autocare.

Reporter: Sunt mai multe sinagogi care se reabilitează acum.

Aurel Vainer: Se lucrează intens la restaurarea Sinagogii Mari din Iaşi, care ea este gata dar Aron Kodesh-ul este o operă de artă şi care se reconstituie artistic, din toate punctele de vedere, cu multă migală şi cer timp. Am fost să vizităm sinagoga din Bârlad, Sinagoga Cerealiştilor. Este splendidă, este una dintre cele mai frumoase sinagogi din România ca pictură interioară. Trebuie s-o punem în lucru. Am fost în micuţul oraş din Moldova, Hârlău, altădată evreiesc, aproape 60% - există o sinagogă care era de ani de zile în uitare dar, iarăşi, dispune de o pictură excelentă în interior. Lucrările sunt foarte avansate, sperăm că de Hanuka s-o reinaugurăm. La fel, ca să închei treaba aceasta, la Oradea, Sinagoga Ortodoxă Mare din Oradea este pe ultima sută de metri a repunerii în funcţiune la valori foarte ridicate. Noi avem treabă şi de aceea n-am fost aici aşa de multă vreme. Am venit în Israel în primul rând motivat de discuţiile pe care le avem în legătură cu acordul de colaborare între F.C.E.R. şi A.M.I.R., pe care sperăm să-l finalizăm cât de curând şi veţi putea constata că el prinde viaţă, dar până atunci eu am devenit un participant la acest eveniment anual de comemorare de la Yad Vashem, care e o mare reuşită a A.M.I.R.-ului şi a evreilor din Israel şi am dat curs acestei invitaţii.

Reporter: Ce se comemorează astăzi?

Aurel Vainer: Holocaustul evreilor din România. De fapt, Holocaustul evreilor din România nu e unul, au fost diferite forme de manifestare, diferite...

Reporter:Pogromul de la Bucureşti, de la Iaşi...

Aurel Vainer: Pogromul de la Iaşi, Dorohoi, Galaţi, Ploieşti. Au fost pogromuri, au fost pogromuri, deportările în Transnistria, deportările în lagărele morţii din Polonia şi Germania, Auschwitz, Dachau ş.a.m.d. şi, bineînţeles, măsurile represive luate contra evreilor începând cu anul 1940. Toate acestea formează ceea ce spunem noi astăzi Holocaustul sau Şoahul evreilor din România. Noi am fost 800-850.000 înainte de război la teritoriul de atunci al României şi la terminarea războiului în România au mai trăit 400.000, deci în România. Perioada Antonescu, dar s-a început înainte de Antonescu, legile antievreieşti au apărut pe timpul guvernului Goga-Cuza şi Gigurtu, dar ele s-au manifestat puternic în anii regimului Antonescu cu aceste pogromuri din '41, foarte grele.

Reporter: Istoricul Adrian Cioflâncă descoperă documente despre perioada Antonescu. Aţi văzut ce a publicat?

Aurel Vainer: Păi, printre altele, da, ştiţi că Adrian Cioflâncă este acum, de doi ani, directorul Centrului de studiere a istoriei evreilor din România, el fiind foarte dedicat problemei Holocaustului, şi nu demult, a descoperit personal locul în pădurea Jilava unde a avut loc împuşcarea inclusiv a familiei Gutman, cunoaşteţi istoria... Ei, Adrian Cioflâncă se ocupă, mai ştie câteva gropi comune, unde vrea să dezgroape, să spunem, să facă noi cercetări. Sigur, dacă te ocupi, documente există şi într-adevăr în arhivele Securităţii se găsesc multe despre evrei, despre suferinţele lor şi în anii regimului Antonescu, dar şi în anii regimului Ceauşescu, cu plecările pe care le-au trăit evreii care au emigrat. Au fost persoane care au contestat că românii sau armata română a făcut pogromul de la Iaşi şi alte lucruri în Holocaust. Ei, de pildă, cercetările lui Cioflâncă aduc elemente noi. De pildă, este de acum celebra groapă de la Popricani, descoperită de el, nu departe de Iaşi, unde au fost împuşcaţi şi omorâţi şi puşi acolo direct în groapă 37 de evrei. Şi am văzut, am rămas îngrozit, o mamă cu un copil în braţe aici, pe umăr, care sunt împuşcaţi. Şi acolo s-au găsit în jurul gropii cartuşe româneşti, deci o dovadă. La Iaşi, acum, când am depus coroana, scrie că aici sunt îngropaţi şi evrei din Sculeni, Sculeni in Basarabia, care a trecut la Ruşi.

Transcrierea interviului: Agenţia de presă RADOR