Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Cseke Attila, ministrul Sănătăţii

În mod cert va exista o plecare a medicilor din România în străinătate, în continuare, pentru că este un fenomen european şi est-european.

Cseke Attila, ministrul Sănătăţii

Articol de Victoria Stângescu, 13 Ianuarie 2011, 13:18

Realizator: Împreună cu invitatul meu, dl Cseke Attila, ministrul Sănătăţii, vom discuta despre ce se va întâmpla în sistemul de sănătate în 2011.


Domnule ministru, dintr-un comunicat al ministerului dumneavoastră aflăm că din 2011 va fi introdus cardul naţional de sănătate, iar sistemul spitalicesc va fi reorganizat prin comasarea sau desfiinţarea unor unităţi sanitare. Sunt menţionate şi unele priorităţi, cum ar fi pregătirea tinerilor medici sau investiţii sporite în sistemul sanitar. Să le luăm pe rând.


Cardul naţional de sănătate. Pe scurt, care sunt avantajele lui şi când va deveni el operaţional?


Cseke Attila
: Acest card, a cărui implementare era prevăzută de mult timp şi în privinţa căruia, într-adevăr, România este în urma celorlalte state membre UE, dacă vreţi să-l caracterizez foarte scurt, va aduce ordine şi corectitudine în funcţionafea sistemului...


Realizator
: Va elimina birocraţia.


Cseke Attila
: Şi pentru pacient va elimina în mod cert birocraţia, pentru că drumurile pe care astăzi un asigurat le face pentru a-şi dovedi calitatea de asigurat, fie la angajator, la firma sau societatea la care lucrează, fie la casa judeţeană de asigurări de sănătate, în anumite cazuri, va fi eliminată complet. Avantajele acestui card privesc însă şi eliminarea sau reducerea semnificativă a fraudelor din sistem pentru că, de la data implementării acestui card, niciun serviciu medical nu va putea fi efectuat, cu excepţia celor de urgenţă, niciun serviciu nu va putea fi efectuat fără prezentarea unui asemenea card şi fără introducerea acestui card într-un sistem informatic care, sigur, dă şi un control structurii sau sistemului sanitar, pentru că se va cunoaşte la orice moment care este numărul de servicii medicale efectuate, care este felul, dacă vreţi, şi al serviciilor medicale, unde sunt ele efectuate şi, sigur, nu se va mai putea întâmpla situaţia în care - să dau un caz mai simplu, dar destul de grav - se prescrie un medicament destul de scump unei persoane cu un anumit cod numeric personal, acea reţetă este ridicată, statul plăteşte acel medicament compensat şi de multe ori, practic, pacientul căruia i s-a prescris acea reţetă nici nu ştie că a fost bolnav sau i s-a prescris acea reţetă. Aceste fraude şi decontări fictive de tratamente, de servicii medicale, odată cu apariţia şi implementarea acestui card, vor dispărea.


Realizator:
Va putea fi folosit acest card şi în ţările UE, îl va putea înlocui el pe cel internaţional?


Cseke Attila
: Nu, pentru că pe cardul european de sănătate există o reglementare europeană şi el este separat de cardul naţional şi în celelalte state membre. El va fi implementat diferit pentru că şi sistemul informatic care prelucrează informaţiile prin acest card de sănătate este diferenţiat.


Realizator
: Nu mi-aţi spus când va putea fi el operaţional, pentru că aţi anunţat că va fi gata până în 2012. Eu cred că nu va putea fi gata până la data aceea.


Cseke Attila
: Eu cred că în al doilea semestru al acestui an, pe un anumit tip de asiguraţi, pentru că aici vorbim despre... implementarea acestui card înseamnă distribuirea şi producerea acestuia la un număr de 14,9 milioane de asiguraţi cu vârsta de peste 18 ani şi sigur că acest proces nu este de pe o zi pe alta. Dar dorim să implementăm măcar pe o anumită categorie de asiguraţi acest card la sfârşitul sau în a doua parte a acestui an. Imprimeria Naţională, care este producătorul acestui card, sperăm că va putea începe producerea acestui card la sfârşitul acestei luni, luna ianuarie.


Realizator
: Şi cei care le vor avea, le vor putea deja folosi?


Cseke Attila
: Nu vom distribui aceste carduri imediat, în momentul producerii lor, adică dacă se începe la sfârşitul acestei luni, nu vom începe imediat distribuirea lor exact pentru a avea un anumit număr de carduri produse şi un anumit segment de asiguraţi cărora le vom distribui după aceea, urmând să stabilim şi prin hotărâre de guvern data de la care se implementează acest card. Practic, dacă vrem să evităm situaţia în care, hai să spunem, din februarie am putea distribui acest card, el să fie folosit doar din a doua parte a anului. Vrem să-l distribuim în marja, dacă vreţi, implementării acestui card în sistem.


Realizator
: Să trecem la priorităţi. Aţi anunţat investiţii sporite în sistemul sanitar. Vrem să ştim dacă vom avea spitale mai bune, mai dotate, ambulanţe mai multe şi dacă nu va trebui să ne tratăm în spitale cu medicamente aduse de acasă?


Cseke Attila: În mod cert, un avantaj al bugetului Ministerului Sănătăţii - şi aici discut numai de bugetul Ministerului Sănătăţii, că avem şi bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.


Realizator
: Sunteţi mulţumit de buget?


Cseke Attila:
De bugetul Ministerului Sănătăţii sunt mulţumit, pentru că partea de investiţii este semnificativ mai bună decât a fost în 2010 şi în foarte scurt timp vom începe implementarea a două programe de reabilitări şi dotări cu aparatura pe domeniul oncologic şi pe domneiul terapie intensivă, pe care le considerăm anul acesta prioritare şi vom aloca la o serie de spitale, atât unele care sunt în subordinea Ministerului Sănătăţii, cât şi la cele din subordinea autorităţilor administraţie publice locale, sume pentru reabilitarea secţiilor de oncologie şi de terapie intensivă şi dotarea acestora, program pe care îl pornim anul acesta. Din păcate, anul trecut nu am putut avea un asemenea program şi ne bazăm pe aceste două domenii sau am ales două domenii pentru a încerca să nu disipăm resurse financiare care, sigur, nu sunt îndeajuns, dar nu vom putea rezolva într-un singur an toate problemele de infrastructură şi de dotare, dar eu cred că pe aceste domenii, în toate judeţele ţării vom putea avea secţii şi saloane reabilitate şi o dotare mai corespunzătoare în spitale.



Realizator
: În plină criză economică şi în contextul închiderii programelor de finanţare a prevenţiei, există ameninţarea ca România să se confrunte cumva /.../ epidemic HIV. Încă din septembrie, anul trecut, presa străină, mai precis revista britanică "Time", a avertizat asupra acestui fapt. Ministerul dumneavoastră a reacţionat imediat şi a anunţat că pregăteşte un program special. Ce se întâmplă cu acest program, că nu am mai auzit nimic de el?


Cseke Attila
: De fapt, nu este un program al Ministerului Sănătăţii. Este un program finanţat prin bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi din discuţiile pe care le-am avut cu preşedintele Casei, înţeleg că finanţarea pe partea de HIV-SIDA va fi corespunzătoare. Pe de altă parte, trebuie să spun, chiar dacă nu pot acum să vă ofer cifrele exacte, că finanţarea statului român pe acest segment de tratament al bolnavilor HIV-SIDA a crescut în fiecare an şi în mod semnificativ. Acuzele care existau în acel articol, din punctul meu de vedere, sunt nefondate, pentru că statul român, aproape în fiecare an, a crescut bugetul pe tratamentul acestor bolnavi. Din informaţiile pe care le am de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, acest lucru se va întâmpla şi anul acesta, faţă de anul trecut.


Realizator
: Toate par a fi promiţătoare, dar ce ne facem dacă nu vom mai avea medici? Hai să discutăm puţin despre exodul medicilor. De două feluri acest exod - exodul medicilor în străinătate şi exodul medicilor din anumite judeţe. Să începem cu cel intern. Sunt anumite judeţe, noi am primit semnale la redacţie, în anumite judeţe, care nu au medici de urgenţă, nu mai vorbesc de cei de specialitate, vorbesc de urgenţă. Ce puteţi face pentru ca să asiguraţi o repartiţie, să zicem, bună, a medicilor în judeţe?



Cseke Attila
: Nu aş vrea să pară totul strălucit, că ministrul crede că anul acesta totul va fi strălucit sau că vom rezolva toate problemele sistemului. M-am referit la unele proiecte care vin în plus faţă de anii anteriori şi, cred, care va aduce ceva pozitiv în sistem. În ceea ce priveşte lipsa medicilor din anumite judeţe sau pe anumite segmente, sigur, această lipsă se datorează mai multor factori, dacă vreţi. În ceea ce priveşte un anumit segment sau altul, pot să vă spun că, chiar în luna ianuarie, vom promova şi avem deja în dezbatere publică un proiect de act normativ pe care dorim să-l promovăm şi să-l aprobe Guvernul, prin care vom da posibilitatea şi medicilor care nu au reuşit să intre la concursul de rezidenţiat să poată fi angajaţi spitale, pentru că este păcat ca aceşti oameni, care au o facultate de şase ani de zile şi totuşi au acumulat anumite cunoştinţe, să nu fie folosiţi de către sistem, pe de-o parte, iar pe de altă parte, sigur că neintrând la concursul de rezidenţiat, următorul concurs fiind în anul următor, un an de zile este o perioadă destul de lungă în care cunoştinţele acumulate se pot reduce şi este foarte benefic şi persoanei respective de a nu pierde contactul cu partea medicală. La fel, cei care sunt deja rezidenţi din anul IV de rezidenţiat vor da posibilitatea ca ei să intre în linia unu de gardă, deci, practic, în prima linie de gardă şi să poată profesa cu drept de competenţă limitată, care va fi stabilit împreună cu Colegiul Medicilor şi avem o colaborare foarte bună pe acest subiect. Încercăm ca acest deficit de personal, de medici în anumite spitale să fie acoperit, pe de-o parte, iar pe de de altă parte, să dăm şi tinerilor această şansă de a-şi arăta cunoştinţele pe care le-au acumulat în anii anterior.


Realizator: Dar despre exodul medicilor în străinătate ce ne puteţi spune? Ce prevedeţi pentru anul 2011? Va continua el în acelaşi ritm?


Cseke Attila: Sper că nu va continua în acelaşi ritm. În mod cert va exista o plecare a medicilor din România în străinătate, în continuare, pentru că este un fenomen european şi est-european în mod cert. Şi Polonia, şi Cehia are mari probleme. Şi Ungaria a început să aibă probleme cu plecarea medicilor. Pe de altă parte, acest circuit, dacă vreţi, al medicilor este şi un fenomen european, pentru că după datele oficiale pe care noi le avem, de exemplu, în Franţa, în 2009, cei mai mulţi medici străini care profesau erau belgieni, după care veneau românii, germanii, italienii şi algerienii. Adică, problema României este, pe de-o parte, faptul că din punctul meu de vedere suntem la graniţa Uniunii Europene şi în timp ce alte state, dacă vreţi, cuvânt poate nepotrivit, dar mai recuperează din Estul Europei medici. Noi nu prea putem recupera din altă parte, pentru că suntem legaţi de reglementări europene. Acesta este un aspect, iar pe de altă parte, eu cred că e şi o problemă, pentru că în ţările occidentale exact problemele lor de lipsă de medici sunt pe domenii care şi la noi sunt lipsă, pe urgenţă, pe radiologie, pe chirurgie, dacă vreţi, adică pe domenii în care şi noi deja avem o lipsă destul de importantă. Chiar şi ţările occidentale doresc să aducă medici exact pe aceste domenii.


Realizator
: Şi un alt aspect, pregătirea medicilor. Ce se poate face pentru ca ea să fie mai bună? Pentru ca noi să nu ne pierdem încrederea în medici, pentru ca să fie evitat malpraxisul?


Cseke Attila
: Cu privire la malpraxis, sigur că ministerul nu are foarte multe pârghii directe. În schimb, pot să spun că am avut o discuţie chiar la început de an cu conducerea Colegiului Medicilor din România şi am convenit că pe legea malpraxisului vom lucra împreună în perioada imediat următoare, pentru a aduce anumite beneficii, pentru că, într-adevăr, procedura de derulare într-o sesizare de malpraxis este puţin greoaie şi din punct de vedere al pacientului sau al reclamantului, dacă vreţi, cel mai grav lucru la ce se poate întâmpla este că simte că parcă s-ar tergiversa această procedură şi trebuie să simplificăm aceste proceduri. Eu cred că, împreună cu cei de la Colegiul Medicilor, vom reuşi să găsim o soluţie prin care totuşi să arătăm respectul pe care pacientul trebuie să-l aibă.


Realizator:
Dar în legătură cu pregătirea medicilor, pregătirea lor în cadrul universităţilor, fac ei destulă practică...?


Cseke Attila: Ceea ce am să vă spun, cred că spun în mod public pentru prima dată şi sigur că la un anumit segment s-ar putea să nu fie foarte popular ceea ce spun. Din punctul meu de vedere, concursul de rezidenţiat trebuie să crească din punct de vedere calitativ. Trebuie să încercăm să introducem reglementări, dar foarte /rapid/, pentru a oferi medicilor care vor veni la acest concurs de rezidenţiat cunoaşterea acelor reguli. Va trebui să încercăm să găsim soluţii-reguli, prin care să ridicăm nivelul calitativ al concursului de rezidenţiat. Mie, totuşi, mi se pare că din... ca să vă spun doar o cifră, din 5.100 de candidaţi, 4.400 au reuşit să aibă peste 60% din punctajul maxim la concursul de rezidenţiat de la sfârşitul lui noiembrie anul trecut. Şi din ceea ce am văzut eu, eu cred că acest concurs va trebui să fie puţin mai complex, mai sever şi să aibă un nivel calitativ mai ridicat.


Realizator
: Sunteţi convins că nu există şi fraude la aceste concursuri de rezidenţiat?


Cseke Attila
: De convins, sigur, nu pot să fiu convins 100%. Pot să vă spun doar că nu am avut, eu, personal, nici măcar... în afară de faptul că m-am dus la deschiderea acestui concurs să văd dacă condiţiile sunt îndeplinite, altfel, au fost... Sigur, au fost mai multe comisii, o comisie naţională şi ministrul nu s-a implicat deloc. Eu cred că în ultimii ani, totuşi, acest concurs a fost... nu am alte semnale, că a fost organizat extrem de corect, cu o comisie care - dacă vreţi - a fost izolată timp de o săptămână, fără telefoane, într-o locaţie cam neştiută de nimeni, unde s-a lucrat la acele teste grilă. Nu am date şi nu aş afirma în niciun caz că acest concurs nu a fost corect, nici semnalele pe corectitudinea din acest punct de vedere nu au existat.


Realizator: Domnule ministru, în concluzie, dacă aţi avea de făcut o intervenţie chirurgicală importantă, unde v-aţi opera, în România? La ce spital?


Cseke Attila
: Eu şi înainte de a fi ministru, şi după ce am fost ministru nu am fost în alte spitale, decât în afară de vizite prin străinătate oficiale şi, sigur... Dar, altfel, tratament medical nu am avut decât în România şi aceeaşi regulă o s-o aplic şi în continuare, atât ca şi ministru şi şi dacă nu voi fi ministru. Eu cred că... Dacă îmi permiteţi, eu cred că sunt... în afară de problemele, toate problemele sistemului sanitar şi despre care este foarte bine că se discută, pentru că până la urmă e vorba de viaţa noastră şi de societatea românească, totuşi avem şi spitale care sunt de primă mână, dacă vreţi, spitale şi profesionişti în spitale cu care putem să ne mândrim. Nu cred că tot sistemul e chiar atât de rău. Avem şi rezultate, facem şi transplant, ceea ce acum 10-15 ani nu se făcea în România. Sigur că sunt foarte multe probleme încă de rezolvat şi, pe lângă implicarea ministerului, mai este o chestiune despre care cred că trebuie să vorbim deschis. Guvernul, ministerul, ministrul, oricare ar fi el, poate să aloce sume de bani şi este important să aloce cât mai mult pentru investiţii, pentru dotări şi aşa mai departe. Dar în unele categorii sau în unele domenii este vorba şi despre mentalitate, de cum abordezi pacientul. Şi aici principalul mesaj este acela că unii din sistem vor trebui să-şi schimbe mentalitatea, pentru că va trebui să respectăm pe pacient, pentru că el este, până la urmă, plătitorul nostru.


Interviu realizat de Victoria Stângescu şi difuzat de Radio România Actualităţi, miercuri 12 ianuarie 2011.

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente
Exclusivități Radio România 15 Martie 2024, 10:02

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente

Judecătorul Toni Greblă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, a vorbit despre etapele organizării alegerilor, la...

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente
Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene
Exclusivități Radio România 08 Martie 2024, 09:20

Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene

Eurodeputatul Siegfried Mureşan, vicepreședintele grupului PPE, a declarat, pentru RRA, că obiectivul de aderare completă a...

Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene
Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale
Exclusivități Radio România 08 Ianuarie 2024, 10:39

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale

Ministrul Sănătății spune că, la nivel central, se va reuși deblocarea unor memorandum-uri pentru ocuparea posturilor atât în...

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale
Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an  mai complicat şi mai periculos decât 2023
Exclusivități Radio România 03 Ianuarie 2024, 09:55

Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an mai complicat şi mai periculos decât 2023

RRA: "Apel matinal" - Invitat: Alexandru Lăzescu, profesor universitar şi analist politic RADIO ROMÂNIA...

Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an mai complicat şi mai periculos decât 2023
Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații
Exclusivități Radio România 01 Noiembrie 2023, 09:29

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații

Mesajul premierului Marcel Ciolacu transmis postului public de Radio cu prilejul împlinirii a 95 de ani de activitate.

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații
Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei
Exclusivități Radio România 06 Octombrie 2023, 10:43

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei

RRA: "Apel matinal" - Invitat: Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (6...

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei
Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată
Exclusivități Radio România 12 Septembrie 2023, 09:38

Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată

Consiliul Concurenţei are suspiciuni că băncile nu-şi lasă clienţii să îşi refinanţeze creditele la dobânzi mai bune.

Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată
Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară
Exclusivități Radio România 05 Septembrie 2023, 16:44

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară

Ministrul Educației , Ligia Deca, a declarat, la Radio România Actualități că va fi gândit un sistem, în aşa fel încât atunci...

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară