Autoritatea Electorală Permanentă are nevoie de un amplu proces de reformă, a declarat preşedintele instituţiei, Adrian Ţuţuianu.

El a prezentat, în cadrul Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, principalele puncte ale unui proiect de organizare şi funcţionare a Autorităţii.

Documentul va fi analizat şi de Senat, iar apoi înaintat spre aprobare Birourilor Permanente ale Parlamentului.

Procesul de reformă a instituţiei vizează reorganizarea şi reducerea numărului de posturi, a declarat preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu, care a subliniat că deşi Autoritatea nu a primit atribuţii suplimentare, din 2015 s-a constatat o încărcare cu peste 50% a organigramei. Noua structură propusă de AEP presupune şi mai puţine funcţii de conducere, a mai spus Adrian Ţuţuianu.

"Această creştere s-a produs în principal prin creşterea numărului de posturi alocate structurilor teritoriale, care au devenit direcţii judeţene. Economiile pe care le estimăm sunt pentru acest an de 1.873.000, cu precizarea că ar putea să discutăm puţin de această cifră în funcţie de data la care Birourile Permanente aprobă organigrama şi pentru anii următori, 2026-2030, o reducere a costurilor de 16.857.000 lei", a spus preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu.

Preşedintele AEP a informat membrii Comisiei juridice şi despre proiectele pe care Autoritatea le va depune la Parlament până la finalul lunii iunie, cu privire la funcţionarea şi finanţarea partidelor politice. Instituţia lucrează şi la noi legi electorale, care să reglementeze inclusiv alegerile anticipate, a transmis reporterul RRA, Iulia Gherman

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (20 mai)