Realizator : Democraţie slab consolidatã şî problematica fraudã electoralã, încã de actualitate - sunt printre concluziile sondajului de opinie pe care îl va prezenta azi,(vineri,n.r ) când împlineşte 20 de ani de activitate, Asociaţia Pro-Democraţia.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei, Cristian Pârvulescu, una dintre problemele pregnante, la 20 de ani de la cãderea comunismului este aceea cã, deşi cei mai mulţi intervievaţi susţin democraţia, prea puţini promoveazã şi comportamentele democratice. L-am întrebat pe Cristian Pârvulescu ce s-a schimbat, totuşi, în ultimele decenii.

Cristian Pârvulescu: Aş putea sã vã spun - plecând tot de la sondajele de opinie - în 1990, primele sondaje care se realizau indicau cã mai puţin de 25% dintre români aveau o deschidere pe care am putea-o numi democraticã. Astãzi, ei sunt aproape 40%. Este un câştig evident; cei care îşi fac iluzii cã o democraþie se instaleazã într-o singurã generaţie vor spune cã nu s-a realizat prea mult, dar noi credem cã o democraţie se instaleazã în trei generaţii şi cã este în continuare loc pentru Pro-Democraţia, dar şi pentru alte organizaţii civice care sã militeze şi sã - şi înfãptuiascã democraţia. Democraţia este o construcţie, democraţia nu este un dar de la naturã, ca urmare, trebuie împreunã sã colaborãm şi sã realizãm democraţia.

Realizator: Şi atunci, v-aş întreba: aveţi în prezent, ca organizaţie, 1000 de membri sau voluntari în mai multe locuri din ţarã; nu e prea puţin - nu doar logistic, dar şi ca semnal al nivelului de interes pentru un astfel de demers de promovare a democraţiei?

Cristian Pârvulescu: Trebuie sã fim realişti. În Suedia, fiecare cetãţean participã la cel puţin şase ONG-uri şi îşi dedicã aproape 100 de ore pe an activitãţilor voluntare. Situaţia în România, aşa cum o sã arate şi sondajul pe care îl dãm publicitãţii astãzi, este net diferitã. Cei care se dedicã activitãþilor voluntare sunt mai puþini de 20% şi majoritatea activitãţilor voluntare sunt legate de cluburile de fotbal sau de asociaþiile agricole.

Realizator: Şi atunci, care sunt pârghiile care ar trebui activate în continuare sau pe care le vizaţi în continuare?

Cristian Pârvulescu: În primul rând, participarea civicã şi educaţia. Ne gândim sã dezvoltãm şi mai mult acest obiectiv strategic, cel al educaţiei, astfel încât şcoala româneascã sã devinã şi o şcoalã a democraţiei.

Credem cã fãrã o educaţie democraticã, generaþiile viitoare nu vor putea susţine efortul realizat pânã acum pentru construcţia unei societãţi democratice. În paralel, însã, credem cã democraţia trebuie sã devinã vizibilã şi prin asigurarea elementelor prosperitãţii. Partea socialã a democraţiei a fost neglijatã, inclusiv de noi, de la Asociaţia Pro-Democraţia, în ultimii 20 ani.

Ne-am orientat spre democraţia politicã, democraţia politicã fãrã democraţie socialã şi democraţie civicã nu are şanse sã reziste şi vom încerca sã remediem propriile noastre erori din trecut.

Interviu difuzat la Radio România Actualităţi