Cu ocazia împlinirii a 10 ani de la inaugurarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", astăzi este jucată piesa teatrului "Interfaţa", regizată de Alexandru Berceanu.

Va urma prezentarea caietului retrospectiv Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", la 10 ani.

Mâine, la sediul institutului, prof. univ. George Voicu va susţine conferinţa "Elita intelectuală şi memoria Holocaustului".

9 octombire este Ziua Holocaustului în România, când sunt comemoraţi evreii şi romii care au fost victimele deportărilor în Transnistria începând din 1941.

Holocaustul a fost recunoscut de autorităţile române din 2004, pe baza concluziilor formulate de Comisia specială pentru studierea deportărilor din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, comisie condusă de laureatul Premiului Nobel "Elie Wiesel".

Discutăm cu acestă ocazie, la "Apel matinal", cu directorul institutului "Elie Wiesel", Alexandru Florian. Bună dimineaţa! Şi bine aţi venit la "Matinal"!

Alexandru Florian: Bună dimineaţa, dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră!

Realizator: Care sunt mărturiile referitoare la Holocaust, descoperite de echipa institutului?

Alexandru Florian: 2010 - o groapă comună lângă Iaşi, în comuna Propicani, 36 de victime - bărbaţi, femei şi copii - reînhumaţi în Cimitriul Evreiesc din Iaşi. Mărturii cu surpavieţuitori: Leonard Zeicescu, Iancu Ţucărman, Miriam Bercovici, supravieţuitori ai trenurilor morţi de la Iaşi sau supravieţuitori ai deportării şi ai unei vieţi inumane timp de câţiva ani în Transnistria, pe care am avut privilegiul să îi mai avem astăzi alături de noi şi să povestească, să nareze ceea ce au trăit atunci când aveau 12-14 ani sau erau la vârsta adolescenţei, documente pe care le avem din arhivele instituţiilor publice ale statului şi pe care le punem la dispoziţia publicului interesat şi asupra cărora noi încercăm să facem o selecţie şi o ordonare coerentă pe diverse subiecte, pentru a edita volume de studii care să apropie subiectul de publicul larg, şi am reuşit să publicăm un volum despre munca obligatorie a populaţiei evreieşti în perioada anilor '40 în România, şi evenimente culturale sau educaţionale pe care le organizăm pentru a disemina cunoştinţe de istorie, pentru a disemina stări emoţionale ale supravieţuitorilor, pentru a face astfel încât tragedia evreilor şi romilor din perioada anilor '40 să fie cunoscută, înţeleasă şi să fie receptată aşa cum trebuie de către societatea românească.

AUDIO Apel Matinal. Invitat Alexandru Florian.

Realizator: Ce alte proiecte de cercetare mai aveţi în desfăşurare?

Alexandru Florian: Avem un proiect de cercetare care se numeşte "Memoria Holocaustului în postcomunism", prin care urmărim să analizăm şi să stabilim o serie de categorii ale felului în care mesajul unei realităţi istorice recente este astăzi transfigurat, este transpus în societatea românească, de la producţia cultă, specializată, deci de la cărţile de istoriografie până la mesajele media sau până la manualele şcolare care în ultimii ani, cred că în ultimii 10 ani, s-au dedicat şi acestei teme de istorie contemporană. Avem proiecte de cercetare legate de un subiect mai puţin tratat în România până astăzi, dar care este pe larg studiat în ţările în care istoria Holocaustului reprezintă deja un subiect comun, şi anume modul de viaţă, viaţa cotidiană, dacă pot să spun aşa, deşi este impropriu, a populaţiei evreieşti sau a romilor în perioada regimului totalitar Antonescu, modul de viaţă din Transnistria, modul de viaţă din vechiul regat, deci România, sau din alte regiuni acolo unde ei s-au aflat. Aş vrea, totuşi, să amintesc cu acest prilej, şi vă mulţumesc pentru faptul de a mediatiza că institutul împlineşte în această perioadă 10 ani de activitate, că astăzi, nu mâine, din diverse considerente, la ora 10:00, la Memorialul Holocaustului din Bucureşti va avea loc o ceremonie oficială, în prezenţa preşedintelui României, de comemorare a victimelor Holocaustului din România, şi fac această completare întrucât dumneavoastră aţi menţionat programul pe care institutul îl desfăşoară după acest eveniment comemorativ.

Realizator: Iar pentru final, proiectul de lege, iniţiat de domnul Dragnea, care a trecut de camera superioară a parlamentului, se poate circumscrie iniţiativelor legislative anterioare avizate şi de institutul dumneavoastră?

Alexandru Florian: Institutul "Elie Wiesel" nu a fost solicitat să evalueze sau să ofere expertiză, nu a fost consultat deci. Personal cunosc despre acest proiect legislativ numai din mass-media. În măsura în care îşi propune sau are ca obiect bune practici legate de combatere discriminării şi a rasismului, pot considera că face parte din aria de interes a institutului.