Ştim cu toţii, 13 februarie 2017, astăzi, marcăm Ziua Mondială a Radioului, în semn de apreciere pentru acest influent mijloc de informaţii şi cultură, iar în acest an, sloganul campaniei dedicate acestei zile este "Radioul eşti tu!"

În România, întâiul post de radio a luat fiinţă la 1 noiembrie 1928, când s-a difuzat prima emisiune în limba română, evident, prima emisie oficială a Societăţii de Difuziune din România.

Iar în cei 89 de ani de emisie, RADIO ROMÂNIA a rămas numărul unu, reuşind să demonstreze că promovează valorile într-un mod nou, atrăgător şi pentru publicul nou, dar şi pentru cei mai fideli ascultători, iar până acum, conform sondajelor de audienţă, RADIO ROMÂNIA este cel mai ascultat post de radio.

Vă mulţumim tuturor, însă Pavel Ionescu a discutat pentru "Apel Matinal" despre importanţa acestei zile, dar şi a Radioului, împreună cu academicianul Răzvan Theodorescu.

Reporter: Ce a schimbat, ce a adus Radioul în istoria civilizaţiei?

Răzvan Theodorescu: Radioul a devenit principalul mijloc de comunicare şi cel mai penetrant al epocii moderne, mai penetrant decât televiziunea şi acest lucru este extrem de important. Fiecare poate să se refere cu experienţa sa proprie la radio. Eu, de pildă, în copilăria mea, educaţia muzicală am făcut-o la Radio, eram prea săraci pentru a avea bilete la concerte. Educaţia teatrală mi-am făcut-o cu Teatrul Radiofonic. Eram prea săraci în anii '50, pentru bilete la teatru şi în genere, am mai dat acest exemplu, dar exemplul se poate multiplica la alţi români, la alţi europeni, la alţi locuitori ai planetei. Radioul este formula cea mai democratică de răspândire a informaţiilor şi de răspândire a culturii. Vreau să spun că Radioul românesc - pentru că în concertul acesta internaţional, trebuie să vorbim de radioul nostru - Radioul românesc a găzduit conferinţe memorabile, l-a găzduit pe Nicolae Iorga, cu faimoasele sale sfaturi date la radio. Vreau să adaug, în perioada totalitară, şi am spus-o imediat după '90, când pentru o vreme am fost preşedintele şi al Radioului şi al Televiziunii, în perioada totalitară, Radioul a păstrat o decenţă pe care nu o avea Televiziunea. Radioul era locul prin care oamenii se conectau la realitate. Ţineţi minte faimosul episod trist, oribil al pătrunderii asasinilor lui Armand Călinescu în clădirea Radioului, unde au anunţat ce s-a întâmplat. Regele Mihai şi-a rostit faimosul discurs, la 23 august, la Radio. Radioul a avut locul pe care l-a avut în timpul revoluţiei. Se spune de obicei că ascultătorii radioului de dimineaţă sunt privitorii televiziunii de cu seară. Eu voi că ascultătorii radioului sunt cu mult mai numeroşi decât privitorii televiziunii şi tocmai de aceea rolul său educativ, rolul său cultural este foarte mare.

Reporter: În ultimele decenii, mai ales în ultimii zece ani, s-au produs salturi tehnologice gigantice, iar timpul lor de asimilare a scăzut foarte mult. Radioul, aşa cum îl ştim, şi-a aniversat deja centenarul. Cum vedeţi Radioul rezistând la această presiune a comunicării instantanee?

Răzvan Theodorescu: Radioul va rezista fără îndoială, pentru că, pe de o parte, sunt foarte mulţi oameni care sunt tradiţionalişti şi sunt obişnuiţi cu ritmul tradiţional al Radioului, şi pe de altă parte, calitatea sa intelectuală este de aşa natură încât peste tot atrage foarte mulţ. Revin la Radioul românesc, relaţia sa cu radiourile europene...

Reporter: Vorbiţi de Radioul public românesc.

Răzvan Theodorescu: De Radioul public. Relaţiile sale sunt importante. De câteva ori am avut misiunea onorantă să deschis nişte seminarii ale Radioului public. Radiourile private, pe de altă parte, care sunt radiouri comerciale, înainte de toate, îşi au şi ele funcţia lor. Tot omul în maşină ascultă radioul, radiouri de cele mai diferite calibre, dar RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, am constatat, este mereu prezentă. Eu cred că o Zi Internaţională a Radioului este o zi internaţională a iubitorilor de comunicare, a iubitorilor de cultură. Oamenii nu pot fi învrăjbiţi prin radio. Pot fi învrăjbiţi prin imagini de televiziune, dar asta este altceva.

Reporter: În acest peisaj pe care îl descrieţi, rolul radioului de a crea punţi - vorbiţi că radioul nu poate dezbina - poate precis însă să creeze punţi şi să creeze punţi la distanţe mari, cu mare uşurinţă, între oameni care nu neapărat se cunosc, dar care se recunosc imediat şi îşi recunosc imediat preocupările comune, gusturile comune, ideile comune.

Răzvan Theodorescu: Absolut. Comunicarea prin radio este fundamentală aici şi este, sigur, un element de bază în societate. O societate nu poate trăi fără radio, fără cuvântul rostit. Sigur, şi imaginea îşi are rolul fundamental, dar cuvântul rostit este mai încărcat de semnificaţii, cred eu, şi culturale şi de orice altă natură decât imaginea.