1 septembrie este Ziua Diplomaţiei Române.

În fapt, întreaga săptămână a stat sub semnul celui mai important eveniment diplomatic din ţara noastră, care a început de luni cu Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române într-un moment în care starea Uniunii Europene reprezintă subiectul central de pe agendele capitalelor europene, iar NATO îşi declanşează procesul de implementare a măsurilor adoptate la Varşovia.

În acest context, discuţiile de la Bucureşti au vizat creşterea rolului pe care trebuie să-l joace misiunile noastre în dezvoltarea relaţiilor economice, a schimburilor comerciale şi a creşterii investiţiilor.Ultima zi a reuniunii, cea de azi, va fi dedicată tematicii românilor de pretutindeni, prilej cu care vor fi abordate dimensiunile multiple asociate prezenţei româneşti peste hotare. Importantă mai ales în contextul globalizării e şi problema diplomaţiei culturale, mai ales dacă ne gândim că aproape un sfert dintre români consideră cultura ca fiind nu prea importantă, dar o consideră de interes atunci când suntem bine priviţi din exterior. Discutăm pe această temă la 'Apel matinal' cu preşedintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu.

Alături de diplomaţia politică şi cea economică, cea culturală este al treilea pilon al activităţii diplomatice intens susţinută de Institutul Cultural Român. Care sunt cele mai importante activităţi prin care sunt promovate limba, literatura, cultura şi civilizaţia românească în mediul academic din afara ţării?

Radu Boroianu: Sunt nenumărate. Dacă ar fi să facem doar o statistică numerică, v-aş spune că sunt peste 1.000 de activităţi care se desfăşoară de multe ori în paralel pe mai multe puncte ale globului într-un an de zile. Important este însă nu atât numărul, cât impactul lor. Or, acest impact este în creştere. De curând s-a întors o delegaţie a noastră din China, unde a fost România printre alte ţări ale Uniunii Europene invitat de onoare. Pot să vă spun că numărul celor interesaţi de creativitatea românească, de scrisul românesc, care au fost dimpreună prezente la acest târg uriaş, a fost la dimensiunea Chinei. În acelaşi timp, ca o noutate absolută - şi pentru că am vorbit de carte, element esenţial în această activitate a noastră - pot să vă anunţ că în această toamnă vom fi invitaţi de onoare la Târgul de Carte de la Guadalajara, al doilea târg ca importanţă al lumii. Or, aceasta arată o mobilitate chiar în spaţiile în care nu avem reprezentanţe ale ICR-ului încă, aş spune eu plin de optimism. Teatrul, muzica, creaţia ştiinţifică şi tehnică, fotografia, muzica, totul, totul însoţeşte fiecare dintre aceste manifestări şi ponderea interesului pentru creativitatea românească este evident în creştere şi în atenţia - aş spune - a oficialilor români.

AUDIO Interrviu cu Radu Boroianu

Realizator: Am înţeles. Dle Radu Boroianu, spuneţi-mi, vă rog, care ar putea fi aportul societăţii civile şi cum s-ar putea implica în promovarea culturală a României peste hotare.

Radu Boroianu: Aportul societăţii civile se face pretutindeni remarcat, pentru că o bună parte dintre proiectele noastre aparţin unor ONG-uri care sunt din interiorul societăţii civile. Noi nu lucrăm doar cu instituţiile statului. Nu, tocmai, apelul pe care îl facem întotdeauna este ca toţi creativii, toţi cei care au idei, care pot pune în valoare ce are mai important România, valoarea umană, să o facă - şi o fac. Deci cel puţin jumătate dintre proiectele noastre, dacă nu mai mult, aparţin societăţii civile.

Realizator: Bun, deci, un proiect care e considerat important de către un artist sau un scriitor e bine să ajungă la dumneavoastră, pentru a-l studia şi eventual, pentru a-l face cunoscut lumii.

Radu Boroianu: Şi aşa se şi întâmplă.

Realizator: Am înţeles. E un lucru absolut minunat. Spuneţi-mi, care este strategia de diplomaţie culturală pentru perioada următoare?

Radu Boroianu: Dat fiind că sunt provocări calendaristice, istorice importante, nu putem să vă spunem decât că ne vom dubla eforturile şi numărul şi importanţa manifestărilor. Sunt 100 de ani de la 1 Decembrie 1918, 100 de ani de la încetarea războiului prim mondial. Prezenţa României în fruntea UE, preşedinţia rotativă, /.../ evenimente care în următorii ani vor face ca noi să fim mult mai activi. Dorinţa noastră ar fi ca odată cu aceasta, autorităţile statului să realizeze că e foarte important ca Institutul Cultural Român să devină, să se profesionalizeze, ca o instituţie adevărată, de diplomaţie publică, care o ia întotdeauna înainte /.../ deschiderea diplomaţiei clasice sau economice, pentru a stârni interesul pentru ţara noastră. Fără aşa ceva, interesul nu e la fel de bine alimentat, aşa că sperăm să fie în curând mai multe reprezentanţe în străinătate, să acoperim zone importante care sunt neacoperite astăzi, America Latină, Canada, o parte bună din Asia, zona noastră limitrofă, de aproape că nu avem prezenţe, decât prin efortul centralei şi aşa mai departe.