Parlamentul European a adoptat, miercuri, bugetul UE pentru perioada 2014-2020.

Bugetul a trecut cu o largă majoritate de 537 de voturi din cei 682 de europarlamentari prezenţi.

El prevede 908 miliarde de euro credite de plăţi şi 960 de miliarde de euro credite de angajament, respectiv 3,7% şi 3,5% mai puţin decât a fost prevăzut pentru cadrul bugetar multianual 2007-2013.

Verzii şi stânga raduicală au votat împotrivă

Bugetul UE pentru perioada 2014-2020 este de 960 de miliarde de euro, la care se adaugă 3,9 miliarde pentru plăţi restante din 2013.

Europarlamentarul PSD Cătălin Ivan a precizat că acest buget nu este dedicat plăţii salariilor, de exemplu, ci este orientat în special pentru susţinerea investiţiilor.

"Doar 2% sau 3% din bugetul UE este ocupat de cheltuieli administrative. În general, filozofia bugetului este una de investiţii. Statele membre pun bani la comun tocmai pentru a susţine proiecte europene, cum sunt cele finanţate de fondul de coeziune, investiţiile în infrastructura europeană ş.a.m.d", a spus Cătălin Ivan.

O caracteristică foarte importantă pe care o are bugetul UE pentru următorii 7 ani o reprezintă flexibilitatea.

Europarlamentarul PDL Teodor Stolojan a explicat că flexibilitatea bugetară a apărut în contextul în care acest buget este mai mic decât cel precedent şi, dacă va fi nevoie, sume de bani se vor transfera de la un capitol bugetar la altul şi chiar de la un an la altul.

"Parlamentul European, după lungi negocieri, a reuşit să obţină această flexibilitate care, spre deosebire de regulile anterioare, va permite transferul sumelor necheltuite de la un capitol la altul şi, de asemenea, s-a obţinut un lucru iarăşi important: ca, în anumite condiţii, să se poată face chiar transferuri de sume de la un an la altul", a spus Teodor Stolojan.

Micşorarea bugetului UE pe următorii 7 ani a fost criticată din nou de europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler.

El a susţinut că un buget la aceeaşi valoare cu cel din ultimii 7 ani ar fi permis intervenţia mai eficientă pentru evitarea stagnării economice şi pentru relansarea economică.

"Puteam să contribuim în mai mare măsură de la bugetul european la ieşirea din criză şi la evitarea acestui scenariu pe care îl vedeţi acum că din ce în ce mai mulţi economişti îl prefigurează, că UE se află la începutul unei perioade asemănătoare cum a fost deceniul pierdut al Japoniei. Pentru că au fost acolo /un deceniu/ de stagflaţie, stagnare şi inflaţie lungă sau în fine deflaţie, într-o anumită perioadă în Japonia, şi există pericolul ca şi Europa să intre într-o asemenea perioadă de timp", a spus Iuliu Winkler.

Odată cu votul pentru bugetul UE a fost înfiinţat şi un grup de lucru pentru resurse proprii.

Rolul acestuia este de a găsi surse noi de finanţare pentru bugetul Uniunii, aşa cum explica europarlamentarul PNL Renate Weber.

"Acest grup, foarte posibil nu neapărat probabil, dar posibil condus de fostul premier luxemburghez Juncker, care să identifice formule prin care în viitor UE să se orienteze la formarea bugetului său spre altceva decât actualele contribuţii pe care le plătesc statele. Pentru că aceste contribuţii vin de multă vreme da, odată cu înfiinţarea UE", a spus Renate Weber.