Afirmaţia a fost făcută într-un interviu acordat realizatorului RRA, Alexandru Ioan.

Victor Alistar: România are o lege privind accesul la informaţii din 2001, este Legea 544, prin care cetăţenii, dacă doresc să afle informaţii, pe ce a cheltuit primăria bani, care sunt procedurile ş,.a.m.d., pot să se adreseze instituţiilor administraţiei centrale şi locale, cu asemenea cereri. Ce a lansat Spania astăzi este portalul cu date deschise, este vorba de faptul că Spania se alătură, iată, şi ea iniţiativei Open Government Partnership, lansată de preşedintele Obama în timpul primului mandat. România are, de asemenea, un portal de date, data.gov.ro, unde se pot găsi deocamdată doar în jur de 150 de seturi de date de la diverse instituţii publice, unele au dat datele mai bine, uşor de utilizat, altele, mai puţin bine. Dacă spitalul care ţine de Ministerul Justiţiei a făcut cheltuieli, acolo putem să vedem şi facturile şi plăţile lună de lună, cum, de pildă, în alte seturi de date, informaţia este foarte, foarte critică.

Reporter: Cât de accesate sunt astfel de informaţii în România, cât de eficiente sunt ele şi cât de mult pot folosi cetăţenii români astfel de informaţii, cât de mult îi ajută?

Victor Alistar: Din păcate, nu există o obişnuinţă a cetăţeanului de a folosi legea existentă şi care este la dispoziţie, mai degrabă jurnaliştii şi organizaţiile neguvernamentale au recurs la informaţiile publice deschise şi mai puţin cetăţenii, poate şi din cauza asta avem atât de multe cazuri de proastă administrare, deficitară ori a atribuţiilor publice ori a bugetelor publice. Toate acestea ţin de o piaţă, de o cerere şi o ofertă. Oferta există, dacă nu există cerere, nu se va dezvolta în niciun fel acest mecanism în care cetăţenii responsabili cer socoteală administraţiei.

Reporter: De ce nu folosesc cetăţenii români aceste date, de ce nu le accesează şi care sunt consecinţele acestei rezerve pe care ei o manifestă?

Victor Alistar: Pe de o parte, există o nemulţumire a opiniei publice cu privire la lipsa de transparenţă a administraţiei, pe de altă parte, nu se utilizează mecanismele, pe de o parte, nu le folosesc, pentru că s-au întâmplat şi cazuri în care în mod nejustificat administraţia refuza să pună la dispoziţie informaţia, dar cel mai întâlnit motiv pentru care nu se utilizează aceste instrumente este pur şi simplu pentru că oamenii nu le cunosc. O consecinţă directă este proasta administrare şi o consecinţă indirectă este corupţia, pentru că, dacă vigilenţa publică este crescută, atunci, spaţiul de manevră, spaţiul de tot felul de aranjamente este din ce în ce mai mic.

Editare: Agenţia de presă RADOR