Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă

"Moldova astăzi este campioană, dacă doriţi, elevul care se situează cel mai bine în acest grup şi are o şansă, cu inteligenţă, să facă un pas înainte".

Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă

Articol de Gabriel Bassarabescu, 21 Februarie 2011, 12:24

Realizator: Alături de noi în studioul Radio România Actualităţi, în "Matinalul de Week-end", dl Titus Corlăţean, preşedinte al Comisiei de politică externă a Senatului.Bună dimineaţa, bun venit.

Titus Corlăţean: Bună dimineaţa şi mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator: V-aţi întors de curând din Republica Moldova. Situaţia este departe de a fi foarte clară, stabilă. Evident, sunt şanse mari de a se întâmpla aşa ceva, dar până la definitivarea preşedintelui, sunt încă emoţii. Acele două voturi creează încă multe valuri. Care sunt concluziile în urma vizitei dumneavoastră?

Titus Corlăţean: În general, pozitivă. Nu aş spune că e departe de asigurarea stabilităţii, aş spune că s-a făcut un mare pas înainte, după ultimele alegeri anticipate şi guvernul moldovean speră să fie ultimele alegeri anticipate, cel puţin pentru acest mandat complet, care ar trebui să fie de patru ani. Se simte o schimbare în bine şi acest guvern al Alianţei pentru Integrare Europeană în general este un guvern apreciat de o majoritate a populaţiei moldovene şi de partenerii europeni. Este un guvern cu profil european, un guvern democratic. Are nevoie într-adevăr de timp pentru a duce mai departe proiectele începute anul trecut. Este nevoie, şi aţi menţionat corect, de ultimul pas, respectiv, alegerea preşedintelui Republicii Moldova; în Parlament, majoritatea guvernamentală are nevoie de încă două voturi, pentru alegerea preşedintelui şi de aici toată discuţia.

Realizator: Dle Corlăţean, nu este doar obligaţia postului pe care îl ocupaţi acum, de preşedinte al Comisiei de politică externă a Senatului, de a merge acolo, în Moldova. Ştiu că de multă vreme vă implicaţi în zonă şi ar fi foarte interesant să ne spuneţi când a început această preocupare concretă, raportată, sigur, şi cu politica, nu doar din familie. Când aţi început să vă implicaţi concret în aceste relaţii?

Titus Corlăţean:
Mai întâi, o precizare. Nu aş folosi cuvântul implicare, pentru că...

Realizator: Să vă preocupe, atunci.

Titus Corlăţean
: Să mă preocupe. Există o retorică cunoscută a comuniştilor din Republica Moldova, care tot povestesc poveşti, cum zic românii, despre...

Realizator:
Şi aţi tot supărat-o, să vorbim şi despre treaba asta.

Titus Corlăţean: ... despre marea implicare a României, în sens negativ, în afacerile interne.

Realizator: Preocuparea, deci.

Titus Corlăţean: Nu, este un interes, un interes profesional, politic, pentru evoluţiile de acolo şi o prezenţă firească în această ţară. Aş spune că am început altfel decât v-aţi imagina, la terminarea facultăţii am susţinut o lucrare de licenţă care se numea la acel moment "Succesiunea statelor în dreptul internaţional. Caz particular, Republica Moldova". La acel moment, încă student, am fost în Republica Moldova, am fost şi am avut, nici eu nu ştiu nici astăzi cum am reuşit să am discuţii cu reprezentanţii MAE moldovean de la acel moment, în '94, care mi-au pus la dispoziţie o serie de documente extrem de interesante, care au constituit subiectul lucrării de licenţă. Nici chiar alte, cum să spun, autorităţi, inclusiv din România, nu avuseseră acces la astfel de documente, care nu erau secrete, dar extrem de interesante, ştiinţific, în primul rând.

A ieşit o lucrare pe care din păcate nu am publicat-o la acel moment şi chiar mă gândeam în aceste zile că ar fi bine să o public, pentru că constituie o parte importantă a modului în care s-au petrecut lucrurile din punctul de vedere al dreptului internaţional în Moldova. Cert este că după aceea am rămas cu această pasiune şi prezenţa mea este constantă acolo. Am fost acum invitat de omologul meu, preşedintele Igor Corman, preşedintele Comisiei pentru politică externă şi am fost onorat să conduc o delegaţie care a avut întâlniri şi cu şeful statului şi preşedinte al Parlamentului, dl Marian Lupu, cu primul ministru Vlad Filat, cu foarte mulţi miniştri importanţi şi bineînţeles, colegii din Parlament, inclusiv fracţiunile parlamentare de la putere şi din opoziţia comunistă.

Realizator: De ce i-aţi supărat aşa de tare pe comunişti? Colega noastră Lina Grâu, în corespondenţa pe care ne-a transmis-o în această dimineaţă, în interviul acordat de dl preşedinte Marian Lupu, exact la asta s-a referit, a spus şi dl Lupu, reacţia comuniştilor, disproporţionată, evident, faţă de vizita dumneavoastră. Ce îi supără?

Titus Corlăţean: Ei sunt supăraţi, în general, mai ales atunci când pierd puterea şi experimentează rolul de opoziţie mai puţin constructivă, deocamdată, cel puţin. Dincolo de retorica asta, care rămâne valabilă, şi din dorinţa de a resuscita vechile teme, antiromânismul, pericolul extern şi aşa mai departe, lucruri pe care le cunoaştem şi peste care este bine să trecem cu înţelepciune, în replici însă, atunci când este cazul. Aş spune că pentru prima oară, cel puţin eu îmi aduc aminte, e pentru prima oară în ultimii mulţi ani, când o delegaţie oficială românească parlamentară are întâlniri şi cu opoziţia comunistă. Eu zic că este un lucru bun, democratic, aşa este, şi puterea şi opoziţia, să ne întâlnim la Chişinău şi să le transmitem anumite mesaje care sperăm, cu timpul, pas cu pas, să conducă la mai multă înţelepciune, pentru că altfel, riscă să rămână blocaţi în tranşee, cum spuneam noi, la Bucureşti, şi perspectivele nu sunt luminoase. Nu poţi câştiga puterea mergând pe aceleaşi vechi cărţi de tip post-război rece. Opoziţia comunistă are o mare responsabilitate şi cetăţenii moldoveni ştiu şi trebuie să ştie că totuşi, opoziţia comunistă are o mare responsabilitate în evitarea unei crize politice, în asigurarea stabilităţii atât de necesare pentru Republica Moldova şi pentru buna sa dezvoltare. Imaginaţi-vă că dacă comuniştii vor bloca alegerea preşedintelui, va exista o a patra rundă de alegeri anticipate, într-un termen foarte scurt, în Republica Moldova. O ţară nu se poate dezvolta, nu poate ieşi din perioada asta de sărăcie economică, dacă nu are o conducere stabilă, cu un program coerent. Ori comuniştii îşi asumă o mare responsabilitate şi dacă nu vor acţiona democratic, îşi vor asuma, probabil, o răspundere politică gravă în faţa cetăţenilor moldoveni.

Realizator: Toată această stare mai mult sau mai puţin complicată este datorată şi lipsei de informaţii. Sigur, s-au făcut paşi imenşi înainte, există un proiect RADIO ROMÂNIA cu RADIO MOLDOVA, informaţia vine mult mai constat acolo unde trebuie, în ţară, dar sunt încă mari lacune şi cred că se profită de acest lucru. Cei 50 de ani de comunism şi toate relele pe care nu le-au suportat moldovenii, deportări şi aşa mai departe, nu cred că sunt cunoscute aşa cum se cuvine în marea masă. Sigur, intelectualii, în oraşe, le ştiu, dar acolo unde sunt sute, mii de voturi, în sate, încă este întuneric.

Titus Corlăţean: Este adevărat, încă există, rezidual, efectele unui proces de îndoctrinare, de manipulare, pe care atât regimul comunist, cât şi anumite guverne de la Chişinău, în special cel comunist, le-au efectuat, cu un anumit succes, mai ales în cazul celor mai în vârstă, din mediile mai sărace, de la sat. Nu întâmplător, eu am dorit să am o apariţie televizată la Televiziunea naţională publică, TV Moldova, cea care era un bastion al puterii comuniste până relativ de curând şi am dorit să am acces, ca şi prezenţă media, ca şi mesaje, în aceste pături pe care le menţionam, ale societăţii moldoveneşti, care încă trăiesc, spuneam, cu acele stereotipuri faţă de România şi faţă de români. Aş spune că a fost o prezenţă utilă, împreună cu colegul meu, preşedintele comisiei moldovene şi cred eu, mesajele au fost clare. Evident că acest tip de prezenţă deranjează pe cei care doresc ca Republica Moldova să privească mai degrabă înapoi şi nu înainte.

Realizator: Când am fost în cele trei emisiuni importante din Moldova, am încercat şi noi să înţelegem care sunt prejudecăţile principale folosite de toată această propagandă, pe de o parte ce s-a spus despre noi, despre români şi invers, aici, în România, despre moldoveni. Cum percepeţi cele două tipuri de propagandă? Ce credeţi că au ei încă aşa îndoctrinat?

Titus Corlăţean: Vă dau un exemplu. La referendumul constituţional de anul trecut, din toamna anului trecut, atunci când s-a dorit modificarea Constituţiei pentru a se putea alege mai uşor preşedintele Republicii Moldova, comuniştii au folosit în campania electorală cu succes această temă a pericolului ascuns, al unificării cu forţa - dacă se alege un anumit preşedinte al Moldovei, cu siguranţă se va întâmpla nu ştiu ce dramatic pentru identitatea distinctă moldovenească şi nu mai continui aceste argumente. Cert este că a funcţionat într-o anumită măsură, deci este clar că acolo încă trebuie, şi în primul rând autorităţile moldovene, dar şi noi, România, trebuie să demontăm acest tip de argumente care încă mai rezonează în capul unora. Cert este că o prezenţă pozitivă a României, o prezenţă de sprijin, ca să vorbesc în primul rând de acest acord de asistenţă, o sumă importantă pentru Republica Moldova, sprijinul pe care România l-a dat în perioada de anul trecut, inundaţii dramatice, cu multe distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti, acest sprijin pe care România îl dă în permanenţă pentru apropierea Moldovei de Uniunea Europeană, liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni pentru care ne batem şi noi în Europa. Uitaţi, acest gen de prezenţă la care, trebuie să spun foarte clar, necesară prezenţă economică, cu proiecte economice de dezvoltare, cu înfrăţiri între consiliile judeţene şi raioane - e un proiect la care eu, personal, ţin foarte mult -, ei, lucrul ăsta schimbă în bine percepţia.

Realizator:
Demontează multe lucruri.

Titus Corlăţean: Ca să nu mai vorbim, totuşi, de faptul că generaţia tânără priveşte altfel. Există un schimb firesc în societate şi generaţia care vine este dezinhibată şi nu mai are aceste prejudecăţi de altădată. Eu am şi avut o prezenţă la Universitatea de stat de la Chişinău, am avut o conferinţă în faţa studenţilor, cei de la Facultatea de Istorie şi cei de la Relaţii Internaţionale, amfiteatrul plin, şi vă spun că a fost o experienţă extrem extrem de utilă pentru mine, foarte bun dialogul cu studenţii. Ei, asta trebuie să facem în permanenţă, să fim prezenţi, să facem lucruri bune în cooperarea bilaterală şi lucrurile vor veni de la sine.

Realizator:
În ordinea asta de idei, mesaj foarte bun, un vechi ascultător al nostru - îl salutăm -, Ovidiu Mihăilescu, se întreabă şi vă întreabă de ce nu sunt prezentate mai clar oportunităţile în legătură cu potenţiale investiţii în Republica Moldova. Nu numai din partea statului, poate că persoane particulare, sună curios, dar de ce nu?, poate ar vrea să facă astfel de investiţii. De nu ar fi o agenţie, ceva, o punte, o bază comună de date?

Titus Corlăţean:
Nu, observaţia este corectă şi cred că cei cu autoritate, cu competenţă în domeniu de la Bucureşti ar trebui să facă mai mult şi mai rapid. De exemplu, dau un exemplu, şi nu vreau neapărat să polemizez sau să critic sâmbătă dimineaţa, dar îmi spunea conducerea Ministerului Economiei, atât ministrul economiei, pe care l-am întâlnit, cât şi adjunctul său, care lucrează pe relaţia cu UE, îmi spuneau că au trimis o scrisoare la Ministerul Economiei cam de vreo trei, patru săptămâni, cu propunerile de a continua proiectele începute anul trecut - interconectare energetică, gaze, investiţii - şi nu s-a primit încă o reacţie de la Bucureşti. Eu îmi propun, ca Parlament, de data asta, să fiu extrem de activ în controlul asupra Guvernului. E o competenţă care ne stă la îndemână şi voi cere mult mai multă rigoare din partea guvernanţilor în a se implica şi a continua aceste proiecte. Este nevoie de mai multă transparenţă. Sunt oportunităţi de afaceri. Vreau să vă spun că acest guvern are un set de proiecte pe care doreşte să le prezinte şi public. În domeniul economic, prezenţa românească şi europeană vor conta foarte mult pentru că banii, astăzi, pe piaţă, nu sunt atât de mulţi disponibili pentru un stat mai mic, cum este Republica Moldova, dar sunt lucruri care, printr-un bun efort de organizare, cu finanţare europeană, se pot realiza. Gândiţi-vă la un singur lucru: un proiect strategic important cum este cel legat de infrastructura feroviară. Ştim foarte bine că ecartamentul este de tip sovietic.

Realizator:
Exact! Mai lat.

Titus Corlăţean: Pe vremea unei guvernări care a mai făcut ceva în ţara asta, 2001-2004, a existat un proiect inteligent făcut de specialişti pentru a-i ajuta pe partenerii moldoveni de a face trecerea de la ecartamentul de tip sovietic la cel de tip european, fără mari costuri, vă informez. Deci acest lucru este posibil dacă se doreşte. Şi eu sper că se va dori la Bucureşti.

Realizator:Care sunt planurile dumneavoastră acolo, în Parlament, în legătură cu toate aceste relaţii?

Titus Corlăţean: Mulţumesc pentru întrebare, pentru că, până la urmă, rolul nostru, al parlamentelor, este cel legat de legiferare, de adoptarea legilor. Or, ne-am gândit cum putem sprijini noi cel mai bine, nu doar prin declaraţii publice, fie ele şi pozitive, politicoase, amicale, prieteneşti, frăţeşti, cum putem noi sprijini cel mai bine ceea ce se întâmplă democratic şi european în Republica Moldova, în zona noastră de competenţă. Prin a-i ajuta, a-i sfătui şi a le oferi expertiza noastră colegilor moldoveni din Parlamentul moldovean cu privire la adoptarea acelor legi care să fie pe model european, aşa-numitul acquis comunitar. Or, din acest punct de vedere, am decis - încă de anul trecut s-a semnat un protocol de parteneriat - cooperarea între cele două parlamente, care stabileşte un lucru foarte clar: înfiinţăm - şi vreau anul acesta, până în vara acestui an - să înfiinţăm o comisie de integrare europeană comună, cu reprezentanţi de-o parte şi de alta, în domenii care sunt importante pentru partenerii moldoveni - să spunem, agricultură, infrastructură, energie, lucruri de acest gen. Noi asigurăm parlamentari care au o bună expertiză în domeniu şi facem transferul, când sunt interesaţi: "Cum aţi procedat voi atunci când aţi vorbit de standardizare în domeniul energetic?"...

Realizator: E foarte bine că...

Titus Corlăţean: Venim cu legislaţia adoptată în România pe model european, ajutăm colegii respectivi. De altfel, noi am şi pus la dispoziţie nu mai puţin de o sută şi ceva de mii de pagini de legislaţie românească pe model european, acquis comunitar, traduse cu ani mulţi de muncă, cu eforturi bugetare, resurse umane. Le-am transmis, bineînţeles, gratuit, colegilor moldoveni, vorbind aceeaşi limbă, limba română, uşor de preluat, uşor de pus în practică, dacă există un efort bun de organizare în partea moldoveană. Genul ăsta de lucruri dorim să facem. Colegii din Moldova vor putea să ardă nişte etape la care România a muncit din greu, nu întotdeauna făcând perfect, dar e bine să-i sfătuim şi cu cele bune şi cu evitarea acelor greşeli pe care le-am făcut.

Realizator:
E foarte important acum, ieri sau alaltăieri, dacă nu greşesc, statele de la Vişegrad au încercat acelaşi lucru, dar cred că noi avem o şansă în plus, pentru că e vorba şi de sentimente, de modalităţile, de percepţia în care o naţiune sau alta poate depăşi aceste greutăţi. Şi cred că avem multe în comun.

Titus Corlăţean:
Cu siguranţă da. Nu e nevoie de un concurs de frumuseţe în Europa. Eu mă bucur şi apreciez faptul că sunt foarte multe state membre ale Uniunii Europene reunite în aşa-numitul Grup de prieteni pe care România l-a iniţiat, Grup de prieteni ai Republicii Moldova, care sunt extrem de activi. Nu uitaţi faptul că urmează o preşedinţie poloneză a Uniunii Europene. Polonia, Suedia, sprijinite şi de România, au iniţiat acest Parteneriat estic al UE pentru şase state din Est, inclusiv Moldova. Moldova astăzi este campioană, dacă doriţi, elevul care se situează cel mai bine în acest grup şi are o şansă, cu inteligenţă, să facă un pas înainte, să se individualizeze, să iasă din acest grup, pentru că Parteneriatul estic e o chestiune, aşa, o cooperare întărită, dar nu înseamnă o viitoare aderare. Or, astea sunt discuţiile în clipa de faţă.

Fragment din interviul realizat de Gabriel Bassarabescu şi difuzat sâmbătă, în cadrul emisiunii "Matinal", la Radio România Actualităţi.

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente
Exclusivități Radio România 15 Martie 2024, 10:02

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente

Judecătorul Toni Greblă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, a vorbit despre etapele organizării alegerilor, la...

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente
Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene
Exclusivități Radio România 08 Martie 2024, 09:20

Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene

Eurodeputatul Siegfried Mureşan, vicepreședintele grupului PPE, a declarat, pentru RRA, că obiectivul de aderare completă a...

Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene
Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale
Exclusivități Radio România 08 Ianuarie 2024, 10:39

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale

Ministrul Sănătății spune că, la nivel central, se va reuși deblocarea unor memorandum-uri pentru ocuparea posturilor atât în...

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale
Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an  mai complicat şi mai periculos decât 2023
Exclusivități Radio România 03 Ianuarie 2024, 09:55

Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an mai complicat şi mai periculos decât 2023

RRA: "Apel matinal" - Invitat: Alexandru Lăzescu, profesor universitar şi analist politic RADIO ROMÂNIA...

Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an mai complicat şi mai periculos decât 2023
Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații
Exclusivități Radio România 01 Noiembrie 2023, 09:29

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații

Mesajul premierului Marcel Ciolacu transmis postului public de Radio cu prilejul împlinirii a 95 de ani de activitate.

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații
Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei
Exclusivități Radio România 06 Octombrie 2023, 10:43

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei

RRA: "Apel matinal" - Invitat: Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (6...

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei
Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată
Exclusivități Radio România 12 Septembrie 2023, 09:38

Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată

Consiliul Concurenţei are suspiciuni că băncile nu-şi lasă clienţii să îşi refinanţeze creditele la dobânzi mai bune.

Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată
Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară
Exclusivități Radio România 05 Septembrie 2023, 16:44

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară

Ministrul Educației , Ligia Deca, a declarat, la Radio România Actualități că va fi gândit un sistem, în aşa fel încât atunci...

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară