Iranul este pregătit să se angajeze în discuţii pe tema programului său nuclear şi nu urmăreşte obţinerea armei nucleare. Declaraţiile au fost făcute miercuri noapte, la New York, de preşedintele iranian, Hassan Rohani, în cadrul Adunării Generale a ONU.

Şi preşedintele american, Barack Obama, a susţinut în discursul său că sprijină soluţia diplomatică pentru rezolvarea crizei nucleare iraniene.

Hassan Rohani a avut, marţi, o întrevedere cu preşedintele Franţei.

În paralel, ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, are programate întâlniri cu omologi din mai multe ţări, între care şi cu şeful diplomaţiei române Titus Corlăţean.

Într-un interviu pentru Radio România Actualităţi, consemnat de corespondentul RRA la Washington, Ani Sandu, ministrul român de externe a vorbit despre aşteptările comunităţii internaţionale în legătură cu voinţa politică a Teheranului de a depăşi situaţia de criză pe cale diplomatică, astfel încât pacea să prevaleze în zona Orientului Mijlociu.

Titus Corlăţean: Pe tema dosarului iranian există nişte exigenţe foarte clare, fundamentate pe tratatul de neproliferare, pe necesitatea de a asigura că proiectul nuclear din Iran este un component exclusiv paşnic şi nu include o componentă militară. Eu urmează să mă întâlnesc, la rândul meu, aşa cum aţi colegi europeni eu făcut-o sau urmează să o facă cu ministrul de externe iranian şi vom discuta foarte clar pe această temă. Este important să avem confirmarea că aceste semnale, acest început de deschidere pe care noua conducere politică de la Teheran le transmite, se confirmă în viitor în practică, iar aici avem o poziţie comună, unitară, la nivelul Uniunii Europene şi coordonată cu partenerii şi aliaţii noştri.

Ani Sandu: Ce aşteptări aveţi de la această întâlnire?

Titus Corlăţean: Aşteptările sunt cele legate de confirmările pe care partea iraniană ar fi extrem de bine să le transmită. Noi dorim să vedem dacă există voinţa politică de a depăşi acest moment extrem-extrem de delicat, astfel încât pacea să prevaleze în zonă, astfel încât componenta paşnică să fie cea care există în programul respectiv şi în niciun caz o componentă militară, care este inacceptabilă.

Ani Sandu: Aţi avut întrevederi zilele acestea şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri. Ce probleme au ridicat aceştia?

Titus Corlăţean: N-aş spune probleme. Dimpotrivă, anul trecut au fost mai multe corporaţii americane care au pus bazele unui organism care se numeşte AMRO, în consiliul de afaceri româno-american, care, spuneam, include, în clipa de faţă, 15 mari companii, corporaţii americane. Unele dintre ele desfăşoară deja afaceri în România, altele doresc să vină în România. Am discutat, sunt teme de mare interes pentru România începând cu energia şi am invitat delegaţia acestui Consiliu să vină la Bucureşti. În toamna acestui an va veni la Bucureşti, vom avea întâlniri. De altfel, intenţia este să putem coopta, dacă doriţi, în acel grup de lucru, româno-american, acel task-force care pune în practică declaraţia privind Parteneriatul Strategic Româno-American la capitolul economic, să asociem şi această prezenţă a unor corporaţii americane care sunt direct interesate în creşterea investiţiilor în România. E un lucru care poate genera locuri de muncă şi care poate genera creştere economică.

Ani Sandu: Aţi discutat şi despre evoluţiile recente legate de proiectul de la Roşia Montană, cu reprezentanţii acestor companii?

Titus Corlăţean: Da. Mi-au ridicat, la sfârşitul reuniunii, din perspectiva investitorului străin această tematică, companiile cu care m-am întâlnit nu au un interes specific legat de proiectul Roşia Montană, dar urmăresc cu atenţie modul în care se manifestă o serie de reacţii în România faţă de acest proiect economic pentru că investitorul străin este interesat ca o investiţie străină să beneficieze de anumite clauze de siguranţă de prevederile unei legislaţii clare, astfel încât să fie siguri că dacă vine şi investeşte nu are probleme, reacţii, opoziţii şi aşa mai departe. Sunt lucruri care sunt importante pentru că, de exemplu, investiţii în domeniul energiei pe care companiile americane le-ar putea şi sunt pe cale să le facă în România sunt esenţiale pentru securitatea energetică şi independenţa României pentru a asigura un mediu competitiv-economic, curent electric, energie, de fapt, mai ieftină în România.

Ani Sandu: Spuneaţi că aţi avut scurte întrevederi şi cu secretarul de stat american, John Kerry. Ce aţi discutat cu acesta?

Titus Corlăţean: Chestiunile care sunt la ordinea zilei pe agenda sesiunii Adunării Generale a ONU, chestiunile care, în mod necesar, privesc cooperarea transatlantică, Uniunea Europeană-NATO, dar şi câteva chestiuni punctuale legate de reprezentarea diplomatică, la nivel de ambasador, atât la Washington, cât şi la Bucureşti. Aşteptăm cu interes desemnarea noului amabasador al Statelor Unite la Bucureşti şi aştept confirmarea agreementului pe care partea americană urmează să transmită Bucureştiului pentru noul ambasador desemnat de România la Washington, domnul Iulian Buga.

Ani Sandu: Aţi discutat şi despre demararea lucrărilor la Deveselu?

Titus Corlăţean: Nu de această dată. Asta este o temă pe care am discutat-o anterior, pe canale diplomatice, la nivelul Ministerelor Apărării. Pot să vă spun atât că, potrivit agendei, în toamna acestui an vom marca acest eveniment printr-o prezenţă americană importantă.

Transcriere text: Agenţia de presă RADOR a Societăţii Române de Radiodifuziune