Realizator: Domnule ministru, la Bucureşti va începe luni (3 septembrie, n.r.) reuniunea anuală a diplomaţiei române. Care va fi mesajul dumneavoastră adresat ambasadorilor şi consulilor României?

Titus Corlăţean: Este un moment deosebit, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, să nu uităm că aniversăm 150 de ani de diplomaţie românească. Este un moment aniversar, un moment de bilanţ, la care vor fi prezenţi şi oficiali din străinătate, persoane care joacă un rol important în relaţiile internaţionale şi aici mă refer la secretarul general al OSCE, dar şi - şi aici deschid o paranteză: chiar în timpul foarte scurt care a stat la dispoziţie pentru organizarea acestei reuniuni, am preferat să ne orientăm mesajul şi discuţiile către spaţiul estic, către Parteneriatul Estic, acolo unde România este activă în cadrul UE şi, nu întâmplător, am invitat un membru al Guvernului Republicii Moldova, respectiv pe ministrul justiţiei, dar şi pe ministrul afacerilor externe din Georgia, o ţară, de asemenea, cu vocaţie europeană şi euroatlantică, pe care România o sprijină consistent. Profesorul Neagu Djuvara va fi, de asemenea, unul dintre invitaţii de onoare şi va putea să spună diplomaţilor activi ceea ce a însemnat diplomaţia românească de odinioară. Da, acesta este un moment aniversar, care va da prilej unor rememorări din paginile de istorie diplomatică, dar, în acelaşi timp, este şi un moment ancorat în actualitatea prezentă, care nu este o actualitate foarte simplă şi aici mă refer la o Europă complicată, o Europă care cunoaşte o criză economică, la nişte relaţii internaţionale în ansamblul lor destul de frământate, dacă ar fi să ne gândim numai la crizele care nu se mai termină în Orientul Mijlociu şi Orientul Mijlociu extins, dar şi la faptul că evenimentele politice din România ultimelor luni au marcat, fără discuţie, nu într-un sens pozitiv, ci într-un sens negativ, imaginea României. Or, diplomaţia românească, şi aici mă refer direct la ambasadori, la consuli, la diplomaţii de carieră, vor avea o sarcină extrem de importantă în perioada următoare de a promova o imagine corectă a României, de a promova interesele României, de a se orienta nu doar declarativ, ci de o manieră concretă şi eficace către noi pieţe de desfacere pentru companiile româneşti, dar şi pentru atragerea de investitori străini în România. Sunt sarcini foarte importante, care stau în faţa diplomaţiei. Pentru asta, fără discuţie, este nevoie de profesionalism, de coerenţa demersului, dar şi de resurse, or gândurile mele se îndreaptă şi spre anul viitor, un an în care va trebui, încă de pe acum, să pregătim asigurarea de resurse bugetare corespunzătoare pentru o acţiune diplomatică. În lipsa unor resurse bugetare corespunzătoare, diplomaţia nu poate fi cu adevărat eficace, or ăsta este un lucru care pe mine mă preocupă şi pe colegii din conducerea MAE.

Realizator:Şi pentru că aţi amintit de ultimele evenimente, în siajul lor s-au petrecut o serie de.. au apărut o serie de mesaje, semnale au fost considerate: mutarea, la Bruxelles, a congresului socialiştilor europeni, neparticiparea, totuşi, la reuniunea diplomaţiei a unor demnitari străini importanţi - ministrul de externe al Franţei sau şefa diplomaţiei europene. Cum vedeţi aceste evenimente? Cum le asamblaţi, ca să zic aşa, în imaginea externă a României?

Titus Corlăţean: Eu mă bucur că aţi ridicat aceste subiecte, pentru că îmi dau prilejul să fac unele comentarii şi unele precizări. Mă refer, în primul rând, la cel de-al doilea subiect, la unele afirmaţii, care realmente nu corespund adevărului, venite în special pe un fundament politic partizan: aşa-zisa izolare a României, care ar apărea în ultimele săptămâni. Vreau să spun un lucru foarte clar: au existat anterior demersuri de invitare a unor înalţi oficiali europeni, aşa cum este Înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Catherine Ashton, sau ministrul de externe francez, Laurent Fabius, pentru a veni la Bucureşti. Niciodată, subliniez, niciodată nu a existat o confirmare scrisă din partea acestor înalţi demnitari, ulterior, pe canale diplomatice, transmiţându-se la Bucureşti faptul că, din raţiuni obiective, datorate, de exemplu, organizării unei reuniuni cu serviciul de acţiune diplomatică externă al UE de către Lady Ashton exact în această perioadă, în care noi organizăm la Bucureşti, şi respectiv, în cazul ministrului francez, datorită unor acţiuni legate de Orientul Mijlociu, aceste vizite nu se puteau materializa. Dar niciodată nu a existat o confirmare prealabilă şi o anulare a vizitei.

Realizator:Cu alte cuvinte, vreţi să spuneţi, ele nu sunt în niciun fel legate de evenimentele de la Bucureşti.

Titus Corlăţean: Nu, asta spuneam foarte clar, cu săptămâni bune înainte de a prelua eu mandatul de ministru de externe, deja în Centrala MAE veniseră semnalele concrete respective că, din raţiuni de agendă, aceste vizite la acest moment nu se pot materializa şi am vrut să fac aceste precizări, pentru că au existat tot felul de interpretări rău-voitoare. Or genul ăsta de declaraţii fac foarte mult rău României şi, iată că, nu se reuşeşte să se depăşească această stare de spirit de bătălie politică internă şi nu se reuşeşte să se înţeleagă, cel puţin de către unii actori politici, că politica externă românească trebuie ferită de războiul politic intern. Aş spune, însă, în completare faptul că dimpotrivă, în ultimele zile, am avut o serie de contacte importante cu parteneri europeni, inclusiv cu ministrul francez, Laurent Fabius, cu care am avut o discuţie telefonică realmente de substanţă şi extrem de amicală; am şi stabilit ca în marja unei reuniuni importante, organizate în Cipru, la nivelul miniştrilor de externe din statele membre UE, să avem, o întâlnire în care să discutăm mai multe subiecte de pe agenda bilaterală: parteneriatul strategic, chestiunea legată de accesul pe piaţa forţei de muncă a resortisanţilor români, inclusiv romii. Sunt lucruri pozitive deci, proiectate dintr-o perspectivă de cooperare pozitivă, pe care, iată, Guvernul francez le promovează şi eu salut acest lucru, în numele Guvernului României, renunţând la acea retorică antagonistă, tensionată, conflictuală, pe care guvernarea UMP a domnului Sarkozy a promovat-o anterior. În ceea ce priveşte întâlnirea cu Catherine Ashton, ea este confirmată în marja aceleiaşi reuniuni, care va fi organizată în Cipru. De asemenea, am alte şapte-opt întâlniri în marja reuniunii miniştrilor de externe, pe care le-am perfectat, cu miniştrii de externe reprezentând state importante din Uniunea Europeană. Altfel spus, România este departe de a fi izolată şi suntem într-un efort diplomatic de construire a unei agende de contacte bilaterale şi iată că nu există niciun fel de rezervă. De altfel, am primit confirmarea invitaţiei de a face o vizită la Berlin, în luna octombrie. Sunt întâlniri pe care le vom avea şi le voi avea într-un ritm susţinut, pentru că trebuie să promovăm o imagine corectă a României şi trebuie să promovăm, interesele reale ale României, dincolo de polemica şi bătălia asta internă, care, iată, a generat, din păcate, consecinţe negative privind imaginea României în exterior.

Realizator: Am înţeles. Domnule ministru, vă mulţumesc foarte mult pentru punctele de vedere exprimate.

Interviu realizat de Pavel Ionescu şi difuzat, vineri, la Radio România Actualităţi.