Guvernul ar trebui să modifice taxa specială de 60% pe veniturile suplimentare ale producătorilor şi furnizorilor de gaze, întrucât această taxă împiedică scăderea preţurilor de pe piaţă - este propunerea lansată de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea în Energie, care susţine şi eliminarea calendarului de liberalizare a gazelor pentru consumatorii casnici.

Care sunt motivele acestei solicitări, dar şi de ce este contestat raportul Curţii de Conturi privind neregulile constatate la distribuitorii de energie aflăm de la invitatul dimineţii: preşedintele ANRE, Nicolae Havrileţ.

Reporter: Bună dimineaţa! Aţi afirmat că este nevoie de o modificare a legislaţiei care prevede calendarul de liberalizare. Despre ce este vorba?

Nicolae Havrileţ: Este vorba despre faptul că evoluţia în descreştere a preţurilor europene la gaze naturale a ajuns la un nivel în care, constatând că acele prevederi din hotărârea de guvern care statuau creşterea în fiecare an cu 10% a preţului pentru gaze naturale achiziţionate, este sub nivelul internaţional şi nu poate fi aplicată - deci, practic, solicităm luarea în considerare a modificării hotârării de guvern care statuează creşteri de preţ până în 2018 şi liberalizarea, având în vedere că preţurile din piaţă sunt mai mici decât previziunile din calendarul de liberalizare.

AUDIO Interviu cu Nicolae Havrileţ

Reporter: Aţi spus că, dacă preţul reglementat este mai mare, se consideră că daţi ajutoare de stat producătorilor. Care sunt riscurile?

Nicolae Havrileţ: Riscurile sunt acelea de iniţiere a unei proceduri de infringement împotriva României, în cazul în care Comisia Europeană constată că preţurile pe care le instituim noi depăşesc preţurile din piaţa liberă. Practic, se consideră că producătorii obţin beneficii mai mari din piaţa reglementată decât din piaţa liberă.

Reporter: De la gaze naturale să mergem la facturile de curent. Aproape 2 miliarde de euro au plătit românii în plus la facturile de curent - se arată într-un raport al Curţii de Conturi. Cum se va rezolva această situaţie?

Nicolae Havrileţ: În primul rând, aş dori să precizez că auditul de performanţă al Curţii de Conturi nu a vizat activitatea ANRE, ci a vizat performanţa pieţei de energie electrică în noile modele de dereglementare şi, de asemenea, şi-a propus să stabilească anumite elemente de analiză a unor ajutoare de stat de genul celor care s-au dat pentru bonus de cogenerare pentru energia termică şi electrică sau pentru energia regenerabilă. Aceste elemente sunt luate în considerare de către ANRE şi le considerăm benefice. În schimb, în alte elemente, acelea strict tehnice, considerăm că instituţia Curţii de Conturi nu a avut competenţe, pentru că atât reglementările interne şi cât şi reglementările internaţionale, europene consacră acest drept de verificare şi reglementare autorităţilor de reglementare în energie. Pe de altă parte, trebuie să vă spun că aceste pierderi sunt pierderi tehnice care sunt asociate activităţii de transport a energiei prin reţele şi ele nu pot fi evitate fizic. Aceste elemente, aşa cum au fost prezentate, induc confuzie în rândul consumatorilor, pentru că se dă impresia că ar putea fi pierderi comerciale care se suportă de către consumator. Nu! Este vorba de nişte pierderi tehnice, fizice, asociate activităţii de transport prin reţele, pe care ANRE le urmăreşte şi le limitează, astfel încât să ne apropiem de nivelul pierderilor de acelaşi tip din Uniunea Europeană.

Reporter: Nu este pentru prima dată când se descoperă astfel de nereguli din partea distribuitorilor de energie, şi populaţia este cea care suferă. Ce măsuri, totuşi, intenţionaţi să luaţi? Pentru că acest raport atrage atenţia că sunt foarte mari aceste pierderi.

Nicolae Havrileţ: Aşa cum spuneam, noi am limitat recunoaşterea pierderilor la un procent mediu de 12%, care este un procent rezonabil şi în conformitate cu alte state europene. Practic, noi verificăm ca în factură să nu fie introdusă nicio cheltuială care să nu fie transparentă şi eligibilă şi, de asemenea, trebuie să precizez că în România facturile de energie electrică sunt cele mai mici din Uniunea Europeană.

Reporter: Se pare că deja foarte multă lume a reacţionat la această ştire, că în ultimii patru ani facturile au fost încărcate cu aproape 2 miliarde de euro, şi mulţi se gândesc să înceapă acţiuni în justiţie împotriva distribuitorilor. Cum veţi media aceste conflicte?

Nicolae Havrileţ: Noi luăm în considerare şi un alt aspect: ar putea ca din acest raport să se desprindă o anumită considerare, în sensul că acţiunile de privatizare din sectorul de distribuţie energie electrică nu şi-ar fi atins ţinta şi ar fi o analiză exhaustivă asupra oportunităţii de privatizare, de concesionare a serviciului public de distribuţie. Sunt consideraţii mai largi, în sensul mai larg al interesului public general. De aceea, considerăm că se impune o analiză mult mai aprofundată, preluată în strategia energetică în României, la nivelul Ministerului Energiei, care gestionează activitatea în ansamblu.

Transcriere text: Agenţia de presă RADOR