Una din principalele probleme semnalate de magistraţi în privinţa modificării celor două Coduri Penale vizează regimul interceptărilor telefonice în cadrul anchetelor penale.

Judecătorul Mihai Udroiu, specialist în Drept Penal, implicat în elaborarea noilor coduri, a explicat că un act normativ complementar ar putea aduce clarificări, deşi - spune Mihai Udroiu - şi în forma actuală, interceptările au un cadru destul de bine reglementat.

"Să luăm un caz de speţă: cineva acuză pe altcineva că a comis o infracţiune de înşelăciune. Faptul că se formulează o plângere pentru infracţiunea de înşelăciune nu înseamnă că persoana respectivă a şi comis infracţiunea de înşelăciune. Eu voi începe urmărirea penală cu privire la infracţiunea de înşelăciune, voi începe să strâng probe, înscrisuri, să audiez martori. Dacă voi considera necesar, voi lua şi interceptările convorbirilor telefonice şi de-abia în momentul în care, din probele strânse, bănuiesc că o anumită persoană e posibil să fi comis infracţiunea de înşelăciune, abia atunci o chem şi dispun continuarea urmăririi penale faţă de aceasta, în calitate de suspect, şi de-abia atunci află de existenţa procesului penal. Între începerea urmăririi penale şi continuarea urmăririi penale faţă de suspect nu e nicio interdicţie de a i se lua interceptări de convorbiri telefonice", a spus Mihai Udroiu.

El a precizat că asta este prevederea nemodificată.

"Aceasta este prevederea nemodificată, iar prevederea modificată coerentizează câteva aspecte de nuanţă şi de incongruenţe legislative, ca să facă textul mult mai flexibil şi mai flexibil şi mult mai aplicabil în practică, să nu existe niciun risc de interpretare contrară", a declarat Udroiu.

Judecătorul Mihai Udroiu mai spune că aplicarea noilor coduri actualizează legislaţia penală românească şi o armonizează la cea din statele membre ale Uniunii Europene.

Durata proceselor se va scurta - în principal, prin reducerea căilor de atac al sentinţelor şi prin introducerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

România a fost în numeroase rânduri atacată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru procese întinse pe mai bine de 10 ani.

Reporterul RRA, Mădălina Verman, mai reţine că, de la 1 februarie, o dată cu introducerea noilor coduri, prostituţia şi cerşetoria nu mai sunt considerate infracţiuni penale, ci doar contravenţii.

Se modifică modul de stabilire a alcoolemiei la şoferi, se delimitează clar acţiunile de vătămare a fătului, cele contra vieţii private sau protecţia vieţii sexuale.

În general, pedepsele vor fi mai mici în cazul celor care săvârşesc, pentru prima dată, o singură infracţiune, dar vor fi mai aspre decât în prezent în cazul infracţiunilor multiple sau în cazul recidiviştilor.