Realizator: Eugen Rusu - Cum poate fi păstrat secretul profesional şi cum se respectă dreptul la viaţă privată atunci când datele personale pot fi stocate? Sunt teme despre care vor discuta, astăzi, avocaţi din România, alături de colegii lor europeni, pentru că, în premieră în acest an, Consiliul Barourilor din România a decis ca avocaţii să aibă dedicată o zi specială în data de 10 decembrie. Tema zilei internaţionale a avocaţilor, în acest an, este supravegherea electronică, despre care aflăm mai multe din interviul realizat pentru "Apel" de Simona Şerbănescu, cu preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, avocat-doctor Gheorghe Florea.

Gheorghe Florea: A fost necesară instituirea unei zi pentru a se sensibiliza, de către avocaţi, în întreaga Europă, pericolul pe care noi legislaţii europene în curs de adoptare, precum şi legislaţii naţionale, pot să realizeze activităţi de colectare a datelor pe care funrizorii de servicii de telefonie sau de servicii de internet pot să le păstreze, să le stocheze şi la care, apoi, să aibă acces autorităţile, astfel încât se creează impresia că, în general, persoana are o viaţă privată care este supravegheată constant fără ştirea sa.

Reporter: Există lipsuri legislative care permit supravegherea electronică fără acordul unei instanţe?

Gheorghe Florea: Organele de urmărire penală, potrivit noului Cod de procedură penală, nu pot să aibă acces la astfel de date decât cu autorizarea unui judecător. Istoria legislaţiei române a demonstrat că, în realitate, o lege din 2012, care a fost declarată neconstituţională la 8 iulie 2014, permitea ca organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale să aibă acces la aceste date fără autorizarea judecătorului. Acest precedent creează, firesc, fiori, dat fiind faptul că, în viitor, o lege trebuie să fie adoptată, dar trebuie să fie creată în aşa fel încât dreptul la viaţă privată şi dreptul la secretul datelor personale să fie respectat.

Reporter: Ce garanţii ar trebui să prevadă noua reglementare în domeniul datelor?

Gheorghe Florea: Trebuie să introducă garanţii cu privire la procedura prin care autoritatea competentă legal îndrituită poate să aibă acces. Această procedură să prevadă în mod obligatoriu ca cererea de acces să fie motivată, analiza cererii trebuie să fie făcută exclusiv de un judecător independent, soluţia trebuie să fie temporară, iar în ipoteza în care se constată că supravegherea efecturată este una dintre acelea care a dezvăluit o persoană inocentă, persoana respetivă să fie informată.

Reporter: Dacă ne referim la relaţia dintre avocat şi client, ce impact are anularea directivei privind protecţia datelor şi declararea neconstituţională a legii Big Brother?

Gheorghe Florea: Din punctul de vedere al datelor care intră sub protecţia privilegiului confidenţialităţii raportului dintre avocat şi client, noul Cod de procedură penală din România are reglementări care sunt salutare. Secretul profesional al avocatului este intangibil. Numai în ipoteza în care se depăşeşte limita legală a activităţii profesionale a unui avocat, iar avocatul este suspectat în mod temeinic că săvârseşte sau se pregăteşte să săvârşească o infracţiune împreună cu clientul, în folosul acestuia sau în apărarea acestuia, dar cel mai mare pericol constituie altceva: că în numele unor raţiuni de ordin general se pot face percheziţii cu privire la documentaţiile care sunt conservate în sisteme informatice, care, în mod firesc, cuprind informaţii despre mai mulţi clienţi şi să fie dezvăluite informaţii şi despre alte persoane. Sunt lucruri care prezintă un permanent pericol, pentru că limita dintre abuz şi conduita corectă este o limită sensibilă.