Reporter: Negocierile care au loc la Viena în chestiunea Transnistriei sunt mai mult simbolice, sunt de părere analiştii politici. Ideea este susţinută şi de faptul că discuţiile sunt neoficiale, iar în acest proces nu s-a mai întâmplat nimic notabil în ultimii 5 ani. În plus, Tiraspolul a respins deja o propunere venită din partea Rusiei ca soluţia problemei să fie reprezentată de federalizare, astfel încât Transnistria să redevină de facto parte a Republicii Moldova. Dar cât de convingătoare poate până la urmă să fie Rusia în relaţia cu Tiraspolul şi mai ales cât de pregătit ar fi Chişinăul pentru astfel de variantă?, l-a întrebat reporterul RRA pe directorul Centrului Român pentru Politici Europene, Cristian Ghinea.


Cristian Ghinea: Depinde cum va arăta federalizarea. Să nu uităm că a existat un plan, aşa numitul plan Cozac, pe care Rusia l-a propus şi pe care Vladimir Voronin a fost foarte aproape să-l accepte, în care, de facto, se crea un stat cu două părţi egale. Un scenariu pe care, până la urmă, Chişinăul l-a respins pentru că nu i se pare drept şi normal ca un teritoriu care s-a rupt de Moldova acum să se întoarcă pe picior de egalitate. Rusia spune că susţine un stat comun, dar rămâne de văzut ce anume înţelege Rusia prin stat comun. Deci, pe scurt, Chişinăul doreşte reunificarea cu Transnistria, dar nu în orice condiţii.


Reporter: Transnistria supravieţuieşte doar prin sprijinul Rusiei, aşa că o concluzie simplă ar fi că de Rusia depinde ca auto-intitulatele autorităţi transistrene să cedeze.


Cristian Ghinea: Da, absolut de acord. Deci de Rusia depinde şi dacă ruşii ar tăia subvenţiile pe lângă exportul de armament, o mare sursă de venit pentru aşa-zisul stat transnistrean. Dar când spunem că totul depinde de Rusia, trebuie să ne uităm şi la ce înţelegem prin Rusia, pentru că sunt mai mulţi factori interesaţi acolo. Sunt unii liberali, reformişti care ar vrea să rezolve problema asta a Transnistriei printr-o înţelegere mare, cu europenii şi mai ales cu Berlinul, cu germanii, iar pe de altă parte sunt serviciile de forţă, serviciile secrete, armata rusească, care vede asta ca pe un fel de avanpost militar al Rusiei şi menţinerea Transnistriei şi încurcarea politicii în zona asta e văzută acolo de aceşti oameni ca un fel de semn de prestigiu al Rusiei şi cu ăştia e greu să te înţelegei. Deci, practic, regimul Smirnov de la Tiraspol este reprezentantul serviciilor secrete ruseşti în regiune. Şi orice fel de cedare ar fi luată ca un fel de atentat la mândria rusă. Deci, dacă liberalii, reformiştii de la Moscova îşi vor putea impune punctul de vedere, atunci lucrurile se vor mişca. Dar eu sunt sceptic.


Reporter: Ceea ce înseamnă că este exclusă varianta unei forţe de menţinere a păcii multinaţionale acolo.


Cristian Ghinea: Asta ar trebui să susţină europenii, pentru că atunci când sunt întrebaţi "Bun, dar ce caută armata rusă aici, totuşi vorbim de un stat suveran care este Republica Moldova?", europenii ar trebui să joace cartea /.../ şi să spună:"O.K., voi spuneţi că dacă pleacă trupele ruse va izbucni războiul. Atunci haideţi să /.../ trupele ruse cu trupe multinaţionale de menţinere a păcii, adică să fie într-adevăr nişte trupe neutre, pentru că, în momentul ăsta, trupele ruseşti sprijină pe faţă, pur şi simplu regimul de la Tiraspol.

Interviu realizat de Carmen Gavrilă şi difuzat la Radio România Actualităţi.

Monitorizarea:de Agenţia de persă Rador