România şi Republica Moldova au semnat, luni, la Bucureşti, "Tratatul privind Regimul Frontierei de Stat".


Documentul are scopul de a stabili un regim juridic modern al frontierei comune şi de a crea baza necesară pentru cooperarea între autorităţile de frontieră române şi moldovene.


Tratatul este un document pur tehnic şi reglementează, de exemplu, întreţinerea frontierei, constituirea şi funcţionarea unei comisii mixte pentru verificarea traseului fontierei de stat, reglementează, de asemenea, modalităţile de întreţinere a semnelor de frontieră, modul de folosire a apelor de frontieră, căilor ferate, şoselelor, dar şi a instalaţiilor de comunicaţii care traversează frontiera de stat.


Deşi este un document pur tehnic, tratatul va opri o serie de speculaţii.


Ministrul de externe, Teodor Baconschi, a spus că acest tratat va descuraja obsesia unor cercuri politice de la Chişinău care acuză România de o imaginară atitudine iredentistă.


Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europen, a acordat un interviu pentru Radio România Actualităţi în care se referă la importanţa acestui tratat.


Cristian Ghinea: Discuţia despre o posibilă nouă recunoaştere a frontierei şi un document pentru managementul acestei frontiere este veche de câţiva ani, doar că România avea reticenţă în a face acest lucru şi pe de altă parte în Republica Moldova existau permanente atacuri din partea comuniştilor şi din partea separatiştilor din Transnistria care spuneau, uitaţi, vedeţi, România nu vrea să semneze aşa ceva, deci România are, de fapt, pretenţii teritoriale şi noi, nefăcând nimic le lăsam această posibilitate de a fi ofensivi. Ce se întâmplă acum, în aceste zile, sunt oarecum evenimente precipitate, cred eu, de sfaturile, recomandările până la presiuni aş merge chiar, venite de la Bruxelles pentru că oamenii de acolo şi mai ales nemţii sunt foarte presaţi de asta, de problema transnistreană. Vor ca această problemă să iasă de pe agendă. Altfel, durează de câteva zile nu mai mult aceste discuţii la Ministerul de Externe şi pe de altă parte la Chişinău foarte puţină lume ştie. Deci, este mai degrabă o acţiune personală a premierului Filat.


Realizator: Ce semnal politic dă semnarea acestui tratat?



Cristian Ghinea: Sunt mai multe niveluri. La nivel european, dacă vreţi, este ceea ce spuneam mai devreme, să scoatem de pe agenda discuţiilor legate de Transnistria acest pretext al lipsei unui nou tratat de recunoaştere a frontierei. La nivel politic, în Republica Moldova cred că a fost un fel de gelozie şi luptă între preşedintele Ghimpu şi premierul Filat care să semneze acordul cu România din care Filat a ieşit învingător. Din câte ştiu, în momentul ăsta, Preşedinţia Moldovei nu a fost nici ţinută la curent, nici nu i s-a cerut acordul.



Realizator: Ce înseamnă acest tratat pentru Alianţa Democratică, în perspectiva viitoarelor alegeri?


Cristian Ghinea: Depinde dacă se vor certa sau nu şi pe acest subiect, pentru că duşmănia şi rivalitatea între partidele democratice de la Chişinău este uimitoare. Practic, nu prea comunică unii cu alţii şi dacă se vor certa şi pe tema asta, în sensul în care îl vor acuza pe Filat că a luat-o la modul personal, că a ţinut ca el şi numai el să aibă ceva de spus în domeniul ăsta şi dacă, pe de altă parte, Filat se va lăuda cu asta, atunci va ieşi mai multă pagubă decât câştig. Altfel, ar trebui ca Partidul Comuniştilor să nu mai marşeze pe această idee că România are pretenţii teritoriale şi că România este omul rău care îi năpăstuieşte pe ei. Scăpăm de această povară, practic, nu mai trebuie să răspundem mereu la întrebarea care devenea enervantă, sâcâitoare, dar de ce nu vreţi să semnaţi încă un tratat. Iată, l-am semnat. Acum se rezolvă ceva acolo? Cel puţin nu pot să mai spună că este vina României.