Alexandru Ioan:Oricât de mult ne-ar plăcea să ne amăgim cu gândul că ce a fost mai rău a trecut, din ce în ce mai alarmante sunt informaţiile care circulă privind un nou vârf al crizei, o recesiune, încetinire a motoarelor Franţei şi Germaniei, toate având darul să debusoleze, să deconcerteze oamenii obişnuiţi. Ceea ce se întâmplă de o lună în SUA şi indignaţii europeni sunt poate vârfuri ale aisbergului. Despre riscul ca situaţia de criză economică să genereze situaţii scăpate de sub control, despre viitorul euro şi al UE, vorbim cu analistul Bogdan Chirieac. Credeţi că există riscul despre care vorbim?

Bogdan Chirieac: Da, există în acest moment toate riscurile în UE. Există riscul şi de prăbuşire economică, şi de prăbuşire financiară, şi de mari mişcări sociale şi nu spunem noi, analiştii, nu facem decât să-l cităm pe ministrul polonez de finanţe - Polonia deţine preşedinţia UE în aceste şase luni - care a afirmat clar, răspicat, în faţa Parlamentului de la Bruxelles, că, dacă nu vom reuşi să rezolvăm această criză, fără precedent în lumea capitalistă, totul poate degenera într-un război.

Alexandru Ioan: Să fie protestele globale un semn că oamenii au sentimentul că reacţia politică a fost şi este încă, din păcate, confuză, lentă, uneori contradictorie?

Bogdan Chirieac: Mi-e teamă că nu este, eu ştiu, un semnal vizavi de reacţia politică, mi-e teamă că este deja situaţia care degenerează. E vorba de marile mişcări sociale care văd că au pornit timid - atenţie! - din SUA. Dacă acum 21 de ani am fi auzit aşa ceva, am fi crezut că e un banc de la Radio Erevan. În SUA, cu băncile naţionalizate, Occupy Wall Street ce este? Un fel de mişcare comunistă, aşa? Dacă ar fi existat Uniunea Sovietică, am fi spus că e un succes al KGB-ului. Ce vor americanii? Îi condamnă pe bogaţi. Deci, visul american nu mai este valabil în acest moment. Şi asta spunea şi Richard Haas la Bucureşti, în Comitetul de Afaceri Externe, că modelul american nu mai este atractiv din cauza crizei. Deci, nu, cred că avem pur şi simplu de-a face cu nucleele mişcărilor sociale care se pot unifica şi pot degenera în ceva mult mai grav şi nemaîntâlnit.

Alexandru Ioan: Este o acutizare a situaţiei după ce primul val al crizei, care toată lumea spera că a trecut, revine acum cu şi mai mare acuitate?

Bogdan Chirieac: În mod real, lumea bancară a ştiut în permanenţă că nu a trecut criza. Când au dispărut 85% din banii planetei, bani virtuali, e adevărat, de pe bursele de capital, în 2007 şi 2008, era clar că banii respectivi trebuiau înlocuiţi cu ceva. Or, înlocuirea nu se poate face de azi pe mâine. Dispariţia banilor a provocat căderea consumului. Automat, s-au închis fabricile, s-a micşorat producţia. Au început, eu ştiu, problemele acestea geostrategice, globale, SUA, China, Rusia ş.a.m.d., goana după materii prime, preţurile aberante, explozia preţurilor la metalul galben şi la alte materii prime, totul pare în acest moment necontrolat şi pe deasupra vine această criză a datoriilor suverane cu Europa care nu lasă Grecia, în mod absurd, să iasă acum din zona euro şi să-şi asume pe acel teritoriu nişte dificultăţi, riscând în acelaşi timp ca dificultăţile de acolo să se extindă în toată UE.

Alexandru Ioan:Recent, Comisia Europană şi-a prezentat planul de măsuri, precizând şi că băncile trebuie să pună deoparte mai mult, ca să prevină viitoarele pierderi. Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care vizează, între altele, recapitalizarea băncilor sau armonizarea sistemelor naţionale de impozitare. Dar toate acestea au darul să ne liniştească? Nu pun ele mai degrabă întrebări şi mai insistente legate de viitorul monedei unice, de cel al UE, domnule Chirieac?

Bogdan Chirieac: Aveţi perfectă dreptate, ele nu fac altceva decât să ne neliniştească şi mai tare, pe de altă parte, vă întreb ce s-ar putea face, fiindcă lipsesc sute de miliarde, poate mii de miliarde de euro şi singura modalitate în a face rost de aceşti bani este să-i tipăreşti peste noapte la tiparniţă. SUA au făcut asta, începând cu 2008, în total 5 mii de miliarde de dolari hârtie. UE încă nu a făcut-o, datorită opoziţiei Germaniei, de acum încolo nu au altă şansă decât s-o facă, aşa-zisa capitalizare a băncilor se face cu bani. De unde bani? Din tiparniţă.

Alexandru Ioan: Aş vrea să vă mai întreb, dacă mi-aţi putea răspunde, într-un minut. Ştiu că întrebarea e dificilă. Astăzi, o protestară la Londra spunea că vrem o democraţie adevărată, nu una bazată pe interesele marilor afaceri şi ale sistemului bancar. Există posibilitatea unei reveniri la capitalismul primordial sau la ceea ce sugeraţi dvs mai devreme, la, ştiu eu, întoarcerea la comunism?

Bogdan Chirieac: Deocamdată, doamna respectivă asta solicita. Capitalismul este acesta pe care îl vedem cu toţii şi, într-adevăr, marile corporaţii, marii oameni de afaceri, marea finanţă influenţează de o manieră decisivă politicul. Dacă vom continua să fim impocriţi şi să încercăm să nu vedem acest lucru, e problema noastră, dar din criză nu ieşim. Da, guverne, parlamente, oameni politici, media, cum s-a văzut în cazul Murdoch în Marea Britanie, îşi văd în primul rând interesele lor şi mai puţin de interesele a ceea ce numeam noi masele largi populare. În acelaşi timp şi cu comunismul, le putem da filmele cu Nicolae Ceauşescu sau cum trăiam noi acum peste 20 de ani. Nici aşa nu o să le placă şi probabil că trebuie găsită o altă soluţie.