Realizator: Discutăm cu domnul profesor universitar Mircea Coşea, bună seara!

Mircea Coşea: Sărut-mâna, doamnă!

Realizator: Credeţi că pot apărea surprize politice, domnule Coşea, în Grecia? Există şi o serie de ţări europene care nu prea agreează pe de altă parte, ideea unor noi împrumuturi pentru greci. Cum credeţi că se va tranşa până la urmă această problemă?

Mircea Coşea: Cred că nimeni nu ştie cum se va tranşa, pentru că este extrem de complicată. În comentariul dumneavoastră se spunea că a apărut o poziţie ostilă faţă de Grecia la unele ţări. Eu aş zice, o poziţie corectă, pentru că Uniunea Europeană, ţările membre nu pot suporta la nesfârşit lipsa de iniţiativă şi de continuitate pe care Guvernul grec şi guvernele dinainte le au faţă de reformele care trebuie făcute. S-a mai câştigat timp! Eu cred că trei ani, aşa cum se spune, este mult! Vor apărea surprize între timp, pentru că propunerile Greciei de creare a unei bănci de rebuturi este greu de pus în pratică, au mai încercat şi alţii. Cerinţele pe care Grecia le are de rezolvat sunt şi ele foarte complicate, gândiţi-vă numai la faptul că trebuie ca să elimine subvenţiile către insule, să privatizeze aeroporturile. Sunt probleme care până la urmă creează imaginea unei alte Grecii, cu totul diferită de cea pe care o avem acum, cu totul diferită de cea pe care Uniunea Europeană a tolerat-o atâţia ani. După părerea mea, lucrurile nu s-au rezolvat, şi aşa cum sugeraţi dvs, probleme politice cred că vor apărea, pentru că Syriza nu este un partid care să stăpânească politicile economice. A blufat, a mers cât a putut pe cacealma politică şi economică, cum s-a spus în presa străină, a reuşit să câştige timp, dar este foarte greu să-şi menţină promisiunile faţă de populaţie, iar populaţia Greciei, începând din toamnă va intra într-o perioadă foarte dificilă. Deocamdată, cât sezonul turistic este în floare lucrurile încă merg. Odată cu scăderea ritmului de acoperire a turismului, lucrurile vor începe să fie simţite la nivelul grecului de pe stradă, şi lucrurile astea pot duce la schimbări politice, mai ales că situaţia politică a Greciei nu este foarte roză. Există mişcări radicale care s-au dezvoltat, există în sânul partidului de guvernământ fracţiuni care nu vor să mai meargă mai departe pe linia asta. Ne putem aştepta la multe lucruri, iar eu personal, este o părere strict personală, repet, cred că trebuie să fim foarte atenţi la Grecia, noi, ca Românie, pentru că noi suntem într-o zonă de contagiune. Nu că vom ajunge să avem cine ştie ce probleme de natura Greciei, dar faptul că există un procent de capital grecesc pe piaţa bancară românească, faptul că avem relaţii comerciale destul de extinse şi tradiţionale, faptul că avem capital sub forma unor întreprinderi, firme, în România, toate astea pot duce la o anumită contagiune, dar mie mi-e teamă mai mult de altceva. Deocamdată, încă nu vedem o soluţionare sustenabilă, cum se zice acum, a crizei greceşti din partea făuritorilor de politici de la Bruxelles. Bruxellesul nu are încă o metodă de liniştire a apelor, pompează bani în speranţa să câştige timp, aşteptând nu ştiu ce, pentru că lucrurile se mai complică şi prin alte zone. Italia, Spania încă nu e aşezată pe linia de plutire deşi a făcut progrese, Portugalia. Încep să apară progrese în ţările pe care comentariul dumneavoastră le-a numit ostile. Cetăţeanul european, ca să zic aşa, nu mai este dornic să mai plătească impozite pentru Grecia. Nu ştiu ce se va întâmpla, dar oricum este un punct de atenţie şi cred eu că toate mişcările pe care România le face astăzi privind Codul Fiscal şi celelalte elemente de politici fiscale pe care le tot plănuim, ar trebui să aibă o mare notă de precauţie, pentru că nu ştim exact ce ne vor aduce lunile viitoare.

Realizator: A fost o întrebare care a fost pusă în toată această perioadă pe toată durata verii, poate fi Grecia lăsată să se prăbuşească?

Mircea Coşea: Iniţial, nu, iniţial nu s-a pus această problemă. Din presa străină, sigur, nu sunt sigur că toată lumea cunoaşte asta sau cei interesaţi, în presa străină a început să apară din luna iulie mai multe puncte de vedere care merg în direcţia: ei, şi ce dacă iese Grecia, o să reuşim şi fără ea sau să iasă măcar temporar, se vorbeşte chiar despre existenţa unui plan B pe care Germania l-a făcut. Vedeţi, deocamdată, cred că nu se pune problema ca Uniunea Europeană şi principalul lider, adică Germania, să părăsească Grecia, pentru că sunt probleme geopolitice mai importante, sunt probleme nerezolvate din punctul de vedere al zonei foarte 'calde' din Orient, aşa încât Grecia are o poziţie geostrategică favorizantă pentru viitorul ei acum. Adică, pentru că este acolo unde este, va mai fi ajutată, va mai fi menţinută, cred eu. Deci, jocul politic, jocul geopolitic până la urmă surclasează economia şi ăsta este un lucru rău, pentru că economia până la urmă, greşelile care se fac în economie se plătesc oricum. Uniunea Europeană a greşit atunci când a primit Grecia nepregătită, în 1981, nu a făcut nimic ca să o pregătească între timp. Ceea ce se întâmplă în Grecia mai este încă o situaţie care se poate întoarce ca un bumerang împotriva întregului sistem monetar european, care, toată lumea ştie, este şubred. Un sistem unic monetar bazat pe politici bugetare naţionale, separate şi independente dă o notă de fragilitate pe care deocamdată Burxellesul nu reuşeşte să o consolideze.

Realizator:Vorbim din perspectiva Greciei. Ştiţi că la un moment dat ministrul de finanţe Varoufakis a pregătit un plan B, a fost acuzat de înaltă trădare. Va mai avea curaj vreun politician din interiorul Greciei să pregătească un plan de rezervă?

Mircea Coşea: Cred că depinde de ce se va întâmpla în stradă. Dacă populaţia va fi nemulţumită şi va începe din nou să aibă mişcări aproape violente, aşa cum a fost specific în Grecia, cred că va prinde curaj şi unul sau altul pe ici, pe colo, prin extremele politicii, ca să vină cu cine ştie ce planuri B, sigur, cam toate mai mult science fiction, pentru că şi planul B pe care fostul ministru de finanţe îl concepea nu era fezabil. Dar se poate întâmpla şi aşa, pentru că... şi atunci, poate că o să asistăm la o turnură foarte neplăcută a situaţiei, poate va fi nevoie de o forţă politică sau mai puţin politică şi mai mult militară, pentru a pune lucrurile la punct. Va fi un precedent, se poate întâmpla ca Uniunea Europeană să capete altă imagine peste câţiva ani, şi din cauza unei crize greceşti, dar mai mult din cauza faptului că Uniunea Europeană până în prezent nu a reuşit să aibă o politică coerentă, nu a reuşit să aibă o politică unică în domenii extrem de importante, şi mai ales nu a reuşit să reducă decalajele dintre ţările membre. O uniune integrată de tipul Uniunii Europene are nevoie de o echilibrare a nivelelor de dezvoltare dintre ţări, or până în prezent Uniunea Europeană nu a prea reuşit acest lucru, şi problema se agravează în zona asta marginală unde ne aflăm şi noi, unde diferenţe de dezvoltare rămân încă mari şi care cel puţin la nivelul unei ţări ca România se văd prin faptul că preţurile ajung la nivel european, dar veniturile populaţiei rămân la nivel naţional. Este un dezechilibru la care cred că ar trebui să ne gândim şi noi mai mult, pentru că până la urmă Uniunea Europeană s-a dovedit că nu este un panaceu universal pentru problemele fiecărei ţări în parte, iar iniţiativele naţionale, grija pentru resursele proprii, grija pentru o politică care să aducă beneficiu în primul rând populaţiei nu a apărut până în prezent. Noi ne lăsăm prea mult în seama unor directive europene şi de foarte multe ori ele nu sunt aplicabile în România. O dovadă este faptul că deocamdată suntem într-o situaţie neclară în legătură cu acceptarea de către Uniunea Europeană a noii politici fiscale româneşti, a noului Cod Fiscal, ceea ce sigur nu este încurajator pentru perioada care vine.

Realizator: Domnule Mircea Coşea, vă mulţumim foarte mult.

Transcrierea interviului Agenţia de presă RADOR