RRA: "Apel matinal" - Invitat: Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (6 octombrie, ora 8:30) - Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Cătălin Cîrnu Banca Naţională a României menţine dobânda de politică monetară la 7% pe an, valoare ce a rămas nemodificată încă din luna ianuarie. Consiliul de Administraţie al BNR a păstrat şi dobânda la care se pot împrumuta băncile comerciale de la Banca Naţională, dar şi cea pe care o primesc acestea atunci când păstrează banii în depozite constituite la Banca Centrală. Rata anuală a inflaţiei, spun experţii, va continua să scadă până la finele anului curent. Dar ce previziuni sunt pentru 2024, printre altele, vom afla imediat de la invitatul "Apelului matinal", Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României. Bună dimineaţa!

Dan Suciu: Bună dimineaţa!

Cătălin Cîrnu: Ne auzim?

Dan Suciu: Da, da. Bună dimineaţa!

Cătălin Cîrnu: Bună dimineaţa! Ce se va întâmpla până la sfârşitul anului, apropo de inflaţie, şi, mai ales, ce previziuni sunt pentru 2024?

Dan Suciu: Previziune pentru sfârşitul anului nu se schimbă în linii mari, ba chiar aproape că, aş pune, la virgulă se vor împlini, ceea ce am spus în august 2023, adică, vom avea o continuare a scăderii inflaţiei în linie cu aceste prognoze, mai ales sub influenţa efectelor de bază, să spunem aşa, adică, pentru că au fost creşteri mari anul trecut, anul acesta ele nu mai sunt atât de mari, deşi, evident, avem o inflaţie încă cu cifre semnificative, dar ea este în scădere, evident. Şi pentru că mărfurile nu mai au, bunurile nu mai au preţurile de acum un an. Avem de asemenea un an agricol bun, aşa s-a văzdut până acum şi probabil că lunile de toamnă vor reconfirma această situaţie, ceea ce a făcut ca preţurile la alimente să se plafoneze cel puţin. La aceasta se adaugă şi o plafonare administrativă, cea a adaosului comercial la produsele de bază decisă acum două luni. Acestea sunt condiţiile pentru 2023. Aşteptăm să vedem cum va trece pachetul fiscal de Curtea Constituţională şi atunci putem vedea care sunt măsurile, în marea lor majoritate se vor implementa de la 1 ianuarie 2024, dar vom vedea cu exactitate toate măsurile care vor afecta evoluţia economică şi vor implica anumite ajusări în prognozele noastre.

Realizator: Da, scăderea inflaţiei poate se va regăsi şi în preţuri, nu neapărat ele să scadă, dar măcar să nu mai apară noi majorări, cel puţin pentru anul 2024.

Dan Suciu: E greu de spus că nu vor apărea. Trebuie să înţelegem acest lucru, atunci când scade inflaţia nu înseamnă că scad şi preţurile, înseamnă, pur şi simplu, că nu mai sunt creşterile de preţuri de altădată. Există în continuare o presiune pe preţuri. Sigur, în termeni comparativi, ea este mult mai mică decât cea din anii precedenţi, din anul precedent mai ales. Dar nu ne aşteptăm la o scădere a preţurilor, să înţelegem foarte bine această nuanţă importantă.

Realizator: Da, scade, creşte inflaţia, preţurile niciodată nu scad, asta-i o certitudine, apropo şi de preţul combustibilului.

Dan Suciu: Nici nu ar fi neapărat bine. Într-o economie sănătoasă preţurile nu scad niciodată, dar creşterea lor trebuie să fie mult, mult sub nivelul creşterilor de acum.

Realizator: Da, începând de anul viitor, însă, inflaţia va fi influenţată şi de existenţa unor riscuri majore ce decurg din noile măsuri fiscal-bugetare adoptate de guvern, de care spuneaţi, dar şi de gradul de absorbţie a fondurilor europene, şi asta în contextul războiului din Ucraina şi evoluţiilor economice slabe din Europa. Sunt interesante amănuntele care vin din vest, pentru că Franţa se simte mai bine decât Germania în ultima perioadă.

Dan Suciu: Da, sunt evoluţii foarte interesante în economiile din vest şi nu numai, chiar şi în est aş spune că lucrurile sunt interesante, în estul nostru, nu în altele, mă refer, şi printre ţările din regiune suntem ţara care la nivel de creştere economică stăm puţin mai bine, ba chiar aş spune că stăm cel mai bine din zonă. Avem state care sunt la creştere economică zero sau uşor peste zero, dacă nu chiar cu scădere, cum este şi Germania, că aţi evocat-o. Aceste lucruri sunt importante să le ştim ca să înţelegem în contextul în care evoluează economia românească, să nu avem aşteptări rupte de realitate. Sigur, ne-am dori cu toţii alte creşteri economice, dar suntem într-o situaţie europeană complicată din cauza războiului, din cauza crizei energetice, care a trecut, a perturbărilor de fluxuri de producţie, care încă nu s-au regăsit după pandemie. Toate aceste lucruri au dus la aceste creşteri economice relativ slabe în ţările europene şi, de aceea, e important să vedem că în România se menţine o creştere relativ bună, prognoza este undeva la peste 2%. Repet, dacă nu înţelegem contextul şi vedem în statele din jur că aproape că nu avem creştere economică, am spune că e puţin, dar în contextul acesta este chiar mult. Ea se bazează în special pe investiţii, în special pe fondurile europene atrase şi e important să continuăm atragerea acestor fonduri, pentru că, iată, de acolo vine o stare de bine, pe care putem apoi să o generalizăm.

Realizator: Da, cât este cu plus e bine. Dar există cumva riscul unei recesiuni? Mă gândesc mai cu seamă la deficitul bugetar foarte mare, să nu spun uriaş.

Dan Suciu: Noi nu am luat în calcul o recesiune, nu o vedem. Vedem sigur o încetinire a creşterii economice faţă de anul trecut, asta e evident, cred că o resimte de altfel orice cetăţean, dar nu recesiune. În chestiunea deficitului bugetar, am văzut şi analiza Fondului Monetar Internaţional, care a spus un lucru foarte clar, nu
întrevăd probleme în ceea ce priveşte creşterea economică, rezervele valtare, stabilitatea sistemului economic românesc. Sigur că impactul măsurilor fiscale va fi unul serios, dar este un pas necesar, un prim pas necesar. Probabil, vor mai continua şi alţi paşi, în anii care vin, pentru că marea vulnerabilitate a economiei româneşti şi a României este acest deficit bugetar, care părea că nu putem să-l mai controlăm, se ducea spre 6. Avem nişte măsuri obligatorii, chiar dacă nu sunt deloc bine primite; n-au cum să fie bine primite de mediul de afaceri taxele noi, dar e direcţia în care trebuie mers.

Realizator: Da. Aminteaţi de concluziile echipei Fondului Monetar Internaţional, nu ştiu, v-a mai surprins ceva la nivelul Băncii Centrale a României?

Dan Suciu: Nu, e o analiză pe care, de altfel, şi Consiliul Fiscal, în linii mari, a făcut-o, şi Banca Naţională a făcut-o. Au înţeles foarte corect constrângerile României, care sunt, mai ales, repet, legate de deficitul bugetar şi în special de veniturile reduse la nivelul bugetului, nu neapărat de cheltuieli. Sigur că la nivelul cheltuielilor se pot face ajustări semnificative, binevenite şi repartizări de fonduri într-un fel sau altul, dar problema fundamentală rămân veniturile la nivelul bugetului, care sunt, în continuare, cele mai scăzute în Europa şi ar trebui să operăm în această direcţie. Aici este călcâiul lui Ahile al economiei româneşti şi e bine că, în rest, avem o /platoşă/, dar hai să nu lăsăm şi călcâiul descoperit!

Realizator: Da, se tot caută soluţii, deocamdată nu se găsesc. Şi o întrebare, un laitmotiv, de fapt, pentru că a venit aceeaşi întrebare de la mai mulţi ascultători: cum se mai simte leul în raport cu euro, pentru că la casele de schimb valutar un euro se cumpără cu cinci lei şi zece bani?

Dan Suciu: Eu am văzut şi alte preţuri la casele valutare. Depinde foarte mult de cererea şi oferta din zona respectivă. O casă valutară nu dă cursul.

Realizator: Cu siguranţă.

Dan Suciu: Exprimă cererea şi oferta din zona respectivă. Dacă există mai multe bancnote de euro acolo, veţi vedea că scade cursul imediat. La nivelul Băncii Naţionale, cursul e stabil de multă vreme. A fost o uşoară creştere la sfârşitul verii, să zic aşa. Cursul s-a stabilizat pe acest palier de 4,97, nu vedem semne de evoluţie semnificativă nici în sus, nici în jos. De altfel, această stabilitate a cursului a fost un beneficiu major al economiei româneşti şi au spus-o de la mediul de afaceri la Fondul Monetar Internaţional, într-o perioadă în care mulţi alţi indicatori variau cam mult. Dar, sigur, cursul este un un organism viu, să zic aşa. El va varia, nu are cum să nu varieze.

Realizator: E ca ROBOR-ul, nu? Organism viu, da.
Dan Suciu: Şi ROBOR-ul s-a stabilizat la 6,40. Eu aş vrea să varieze mai mult, pentru că variaţiile exprimă relităţi în economie şi îţi permit să analizezi mai bine ce se întâmplă atunci când vezi evoluţii de genul acesta.

Realizator: Da, stabilitate, predictibilitate, cu euro cotat la sub 5 lei. Mulţumim pentru precizări.

Dan Suciu: Mulţumesc şi eu.

Realizator: Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României a fost invitatul de astăzi al "Apelului matinal". (Transcriere text: RADOR RADIO ROMÂNIA).