Realizator: Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a purtat o discuţie cu cancelarul german, Angela Merkel, pe marginea situaţiei din Grecia - susţine o declaraţie emisa de Casa Albă, adăugând ca echipe economice aparţinând ambelor ţări vor monitoriza situaţia. Băncile elene sunt închise temporar, informaţie confirmată de premierul Greciei, în timp ce sunt instituite controale asupra capitalului. Grecia urmează să impună limite asupra transferurilor bancare, a retragerilor din bancomate şi a încasării cecurilor. Controalele privind circulaţia capitalurilor ar putea dura câteva zile, potrivit site-urilor BBC şi 'The Guardian'. Programul de asistenţă financiară pentru Grecia ia sfârşit marţi, potrivit anunţului făcut de preşedintele Eurogrupului, după ce Atena a refuzat propunerile avansate de creditorii săi pentru a evita intrarea în incapacitate de plată şi după decizia guvernului adoptată de parlament de a organiza un referendum pe subiectul condiţiilor puse. Altfel spus, pentru a nu intra în faliment, Grecia trebuie să plătească până mâine datorii de 1,54 miliarde de euro. Cum ar putea afecta această situaţie economia mondială, dar în special pe cea a României, vorbim acum la "Apel matinal" cu purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu. Bună-dimineaţa, bine aţi venit la "Matinal"!

Dan Suciu: Bună-dimineaţa.

Realizator: Refuzul Eurogrupului de a prelungi programul de asistenţă pentru Grecia după 30 iunie a determinat BCE să urmărească lichidităţile băncilor greceşti şi a constrâns Banca Greciei să activeze măsurile de închidere temporară a băncilor şi de limitare a retragerilor bancare. Aşa a declarat premierul Tsipras, dând asigurări că depozitele cetăţenilor în băncile greceşti sunt absolut garantate. Ce consecinţe are situaţia din acest moment, domnule Suciu?

Dan Suciu: Decizia aparţine, evident, autorităţilor din Grecia şi ea este condiţionată cumva de decizia Băncii Centrale Europene de a nu creşte disponibilul de lichiditate pentru băncile greceşti în contextul atât al incertitudinilor legate de opţiunile pe care Grecia vrea să şi le asume în continuarea proiectului european, dar trebuie spus foarte clar că orice decizie care vizează băncile din Grecia nu vizează bănci din România cu acţionariat grec. Există asemenea bănci în România, dar ele sunt constituite pe baza legislaţiei româneşti, subordonate sub forma controlului Băncii Naţionale a României şi din acest punct de vedere orice trimitere sau asociere care spune că o decizie care vizează băncile din Grecia le-ar viza şi pe cele româneşti este greşită. Deci sunt lucruri complet diferite şi din acest punct de vedere sigur că da, trebuie să ţinem cont de diferenţa fundamentală de statut între cele două tipuri de entităţi.

Realizator: Mergând înapoi în Grecia, cât de garantate ar putea fi depozitele cetăţenilor în acest sens, după cum a declarat premierul Tsipras?

Dan Suciu: Întrebări foarte bune, evident, pentru că există conform legislaţiei europene această garanţie, de 100.000 de euro, dar într-o ţară cu probeme de lichiditate şi cu probleme de a găsi soluţii pentru furnizarea de cash cum este Grecia se pun semne de întrebare. Probabil că - şi aici trebuie autorităţile greceşti să intervină mai mult şi să comunice mai mult - probabil că există această schemă de garanţie şi cred că premierul grec a transmis acest mesaj, dar el trebuie cumva confirmat. Întrebarea este: ce se întâmplă cu sumele mai mari? Pe de altă parte, evident, au fost retrageri masive din băncile greceşti în timpul săptămânilor care au trecut. În Grecia depozitele sau disponibilul în bani al băncilor a scăzut de la dublu la simplu pe parcursul ultimelor luni, aşa că dincolo de garantarea depozitelor probabil că există anumite resurse financiare la nivelul populaţiei, dar întrebarea este în ce măsură băncile mai pot să-şi îndeplinească rolul fundamental pe care-l au în economie, acela de a asigura finanţările, de a asigura mersul unei economii, pentru că fără un sistem bancar funcţional economia nu poate funcţiona, iar această săptămână este într-adevăr din punctul acesta de vedere foarte complicată pentru Grecia.

Realizator: Cum credeţi că va evolua piaţa financiar-bancară? Iată, euro a scăzut în comparaţie cu dolarul...

Dan Suciu: E clar că va fi o volatilitate foarte mare în aceste zile, pentru că sunt paşi legaţi de Grecia care nimeni nu ştie în ce direcţie se îndreaptă şi atunci volatilitatea este reacţia firească. Volatilitate înseamnă, şi repet acest lucru, evoluţii în ambele sensuri. Sau se va transmite, probabil, pe toate pieţele: şi pe pieţele financiare, şi pe pieţele monetare şi pe pieţele titlurilor de stat. E o reacţie evident nervoasă şi o reacţie care ţine cont de incertitudini sau e cauzată de incertitudinile existente.

Realizator: Este pregătită Uniunea Europeană şi România să facă faţă unei crize, unui efect de domino?

Dan Suciu: Acum încă nu ştim despre ce criză vorbim în termeni concreţi. Sigur, avem un control al capitalului. Vom vedea marţi sau miercuri dacă Grecia îşi poate plăti împrumutul la Fondul Monetar, vom vedea duminică ce se întâmplă cu referendumul şi ce consecinţe politice şi economice are, pentru că sunt toate aceste repere foarte importante şi abia apoi vom înţelege probabil exact dimensiunea sau vom putea contura marginile acestei crize.

Realizator: Totuşi grecii nu prea vor să iasă din euro, aşa cum sunt ultimele semnale venite...

Dan Suciu: Da, cred că asta este o decizie care poate cumva linişti apele, dar nu cred că eu sunt în măsură să anticipez sau să comentez neapărat votul lor. Dar ceea ce e important de spus este că în cursul acestei săptămâni la nivelul Uniunii Europene şi la nivelul României s-au luat decizii semnificative legate de stabilitatea sistemelor financiar-bancare. N-aş spune că a fost o veste aşteptată întreruperea negocierilor, dar era o ipoteză de lucru cu şanse şi, în consecinţă, s-a putut reacţiona din vreme.

Realizator: Zona euro şi România s-au pregătit astfel şi pentru acest scenariu...

Dan Suciu: Da, sunt pregătite, sunt convins de acest lucru, şi continuă discuţiile la nivel politic mai ales în zona euro. Ceea ce vreau eu să spun este că, deşi suntem într-o apropiere geografică de Grecia /.../ legăturile sistemului financiar, există investiţii greceşti, suntem totuşi într-o situaţie marginală faţă de criza existentă, nu suntem în zona euro, nu suntem o economie cu pieţe foarte largi. Nu spun că nu ne afectează volatilităţile, evident că ne vor afecta şi pe noi, dar nu suntem în centrul ciclonului, al vulcanului sau cum vreţi să spuneţi, suntem cumva la periferie, ceea ce ne mai protejează puţin de un eventual scenariu negativ, dacă acest scenariu evoluează în direcţia aceea.

Realizator: Cum aţi putea compara scenariul acela negativ cu criza din 2008, de exemplu? Pentru populaţie, aşa, că noi am simţit... şi ca să înţelegem...

Dan Suciu: Da, aşa este. Criza din 2008 a vizat cumva mai mult România; a fost destul de clar, consecinţele unei crize economico-financiare mondiale au lovit la un moment dat România mult mai consistent. Asta e prima diferenţă. A doua diferenţă este că situaţia macroeconomică a României, indicatorii de stabilitate nu numai ai sistemului bancar, dar şi ai economiei propriu-zise sunt mult mai buni, deficitele româneşti sunt printre cele mai mici din România, ceea ce ne face mai puţin dependenţi de fluctuaţiile de capital care pot să urmeze într-o asemenea situaţie cum riscăm să intrăm. Deci, din acest punct de vedere, starea macroeconomică a României, indicatorii, parametrii, temperatura din ţara noastră este mult mai mică acum decât era în 2008, când într-adevăr au fost şocuri mai puternice.