După patru zile de conflict, nimeni nu ştie exact unde se află liderul Muammar Gaddafi şi asta, după ce forţele coaliţiei au bombardat un compex despre care se credea că ar fi locuinţa acestuia.



Operaţiunile aeriene urmăresc anihilarea armatei libiene şi au scopul declarat de a-i proteja pe civili de atacurile soldaţilor fideli lui Gaddafi.


Avioanele ţărilor occidentale au distrus mai multe baterii de rachete anti-aeriene şi câteva obiective militare libiene.


Între timp, a apărut prima pierdere în rândul coaliţiei internaţionale, chiar dacă nu e una cu care să se poată lăuda armata libiană.


Un avion american s-a prăbuşit.


Aparatul militar american a căzut, însă, din cauza unei defecţiuni tehnice şi nu în urma unui atac al armatei libiene, au anunţat oficialii armatei SUA.


De altfel, ar fi fost şi greu pentru soldaţii libieni să-l nimerească, pentru că nu prea mai au cu ce să tragă după avioanele străine, după ce mai multe raiduri au distrus bateriile anti-aeriene.


Cei doi piloţi militari americani au fost recuperaţi şi sunt acum în siguranţă, au precizat aceleaşi surse.


Şi dacă acţiunile militare sub mandat ONU par a se desfăşura după un calendar bine pus la punct, nu e prea clar cine va mai rămâne în teren până la final.


De altfel, chiar dacă există o conducere a operaţiunilor din Libia, asigurată de SUA, Washingtonul dă semne că nu e prea încântat de rolul asumat.


Preşedintele Barack Obama a anunţat, marţi, că SUA vor transfera în numai câteva zile comandamentul operaţiunii din Libia, iar coordonarea acţiunilor va fi preluată de NATO.


"Vom fi unul dintre parteneri, printre mulţi alţii", a spus liderul de la Casa Albă.


Între timp, NATO a aprobat planurile privind contribuţia la zona de excludere aeriană în Libia, dar nu a fost stabilită şi punerea acestora în aplicare.


Secretarul general al NATO, Anders Fogg Rasmussen, a spus, marţi, la finalul reuniunii reprezentanţilor celor 28 de ţări, că planurile militare sunt puse la punct chiar dacă a existat o întârziere determinată de Turcia.


De altfel, chiar premierul turc a declarat, marţi, că Ankara nu va participa la misiuni de luptă în Libia.


Recep Erdogan a spus că Turcia nu va fi niciodată cea care să îndrepte vreo armă împotriva poporului libian, dar a subliniat că Ankara continuă consultările cu aliaţii din NATO, în special pentru a hotărî în ce fel poate contribui la restaurarea păcii în Libia.


Şi pentru că alianţa internaţională nu pare destul de extinsă şi stabilă, mai multe state occidentale fac eforturi de a aduce alături câteva ţări arabe.


În acest sens, oficiali din Marea Britanie sunt în discuţie cu unele state arabe, a anunţat, marţi, un purtător de cuvânt al premierului britanic.


De altă părere decât statele occidentale, un alt actor important în scena internaţională, China, a cerut iar, marţi, încetarea focului în Libia, susţinând că acest conflict duce la victime printre civili şi ar putea provoca o criză umanitară.