Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a cerut guvernelor să-şi asume responsabilitatea pentru criza datoriilor publice din zona euro.

El a declarat că actuala criză economică din ţările europene nu a fost cauzată de moneda unică şi a respins ideea renunţării la aceasta.

Discuţiile privind eventuala renunţare la moneda euro, cel puţin în unel ţări, a spus preşedintele Băncii Centrale Europene, pornesc de la ipoteza absurdă că criza economică s-ar datora monedei unice.

Deficitele bugetare foarte mari şi datoriile publice sunt urmare a politiclor fiscale relaxate, guvernele angajând cheltuieli cu mult peste posibilităţi.

Reducerea deficitelor trebuie realizată prin reformarea sistemlor sociale, astfel încât cheltuielile să fie sustenabile pe termen lung.

Într-un interviu recent, fostul economist-şef al Fondului Monetar Internaţional, Kenneth Rogoff, a declarat că m[surile de austeritate, adoptate de ţările europene, nu exclud posibilitatea ca unele dintre ele să se confrunte cu probleme în privinţa respectării angajamentelor de plată.

Ţările europene trebuie să înceteze să ignore realitatea, a mai spus Kenneth Rogoff.

"Nu pot continua să ignore realitatea. Încearcă să ofere garanţii, aducânt în faţă sprijinul Germaniei şi al Fondului Monetar Internaţional, să susţină că e imposibil ca o ţară din zona euro să aibă probleme în a-şi plăti datoriile. Asigurările nu sunt, însă, foarte credibile. Adevărul e că Grecia va fi foarte norocoasă dacă nu va fi obligată să-şi reeşaloneze datoriile. Nici Irlanda sau Portugalia nu stau mai bine, pentru că guvernele refuză să accepte realitatea", a spus acesta.

Reeşalonarea obligaţiilor de plată ar putea afecta stabilitatea pieţelor financiare

Eventuala reeşalonare a obligaţiilor de plată de către ţări din zona euro ar afecta grav încrederea pieţelor financiare în moneda unică europeană.

Pentru a se evita astfel de situaţii, statele europene au înfiinţat un fond de 750 de miliarde de euro, prin care sunt sprijinite ţările care se confruntă cu probleme.

Înfiinţarea Fondului este, însă, doar o soluţie temporară, iar împrumuturile sunt acordate doar cu condiţia respectării unor angajamente de restructurare a cheltuielilor bugetare, mai precis cu condiţia adoptării unor măsuri de austeritate.

Fondul Monetar Internaţional a eliberat luni o nouă tranşă din împrumutul acordat Greciei, în valoare de 2,5 miliarde de euro şi a avertizat că vor urma noi măsuri de austeritate.

Tranşa face parte din acordul de ajutor financiar de 110 miliarde de euro, acordat Greciei de către Uniunea Europeană şi FMI.