Potrivit unui studiu al Institutului European pentru Democracţie Participativă "Qvorum", întreaga delegaţie de europarlamentari din partea României nu a reușit încă să îşi fructifice al 7-lea potenţial de influență pe care îl deţine în Parlamentul European, potenţial calculat prin prisma numărului de deputaţi şi al funcţiilor deţinute.


Potrivit studiului realizat de "Qvorum", eurodeputaţii cu cea mai bună activitate până în acest moment sunt Marian Jean Marinescu (PDL, 4p), Adina Vălean (PNL, 3,8p), Renate Weber (PNL, 3,8), Daciana Sârbu (PSD, 3,5p), Adriana Ţicău (PSD, 3,5p), Cristian Preda (PDL, 3,5p)



La polul opus, eurodeputații cu cea mai slabă activitate sunt: Ioan Enciu (PSD, 1,8p), Lazlo Tokes (UDMR, 1,7p), Rovana Plumb (PSD, 1,7p), Claudiu Tănăsescu (PRM, 0,3p), Corneliu Vadim Tudor (PRM, 0,3p), George Becali (PRM, 0,3p).



Studiul mai arată că europarlamentarii români, asemenea colegilor lor din toate statele membre, votează pe linia grupului politic din care fac parte (popular, socialist sau liberal), şi nu se grupează în funcţie de naţionalitate.




În cadrul delegației UDMR, factorul etnie joacă însă un rol important. Astfel, eurodeputaţii Lazlo Tokes si Sogor Csaba votează mai degrabă conform indicaţiilor colegilor de grup din Ungaria (FIDESZ), decât ale colegilor de grup din România (PDL).



Lazlo Tokes are o compatibilitate cu FIDESZ de 95,8%, iar cu PDL de doar 86,6%, în timp ce Sogor Csaba are o compatibilitate cu FIDESZ de 96,2%, iar cu PDL de doar 92,5%.



În cazul lui Iuliu Winkler, analiza a reliefat faptul că opţiunile acestuia sunt mai echilibrate între cele două delegaţii, compabilitatea sa cu PDL fiind de 94,4%, iar cu FIDESZ de 93.9%.



Principalele concluzii ale cercetării arată că activitatea europarlamentarilor români în actuala legislatură este nesatisfăcătoare.


Per ansamblu, membrii delegaţiei României sunt fruntaşi la activități pentru care nu au nevoie neapărat de sprijinul politic al colegilor de grup politic european sau de parlament, precum luări de cuvânt (locul 4) sau declaraţii scrise (locul 5).


În schimb, în cazul activităţilor concrete, unde sprijinul politic este o condiție esenţială, precum în cazul alocării rapoartelor şi avizelor, România se află doar la jumătatea clasamentului (locurile 15 şi respectiv 13).


Astfel, doar câţiva dintre deputaţii români s-au descurcat bine şi la aceste din urmă capitole.


Potrivit concluziilor studiului, România are cel mai scăzut grad de prezenţă în cadrul PE, dintre toate cele 27 de state membre. Eurodeputaţii români au pus acest fapt pe seama participării multora dinte ei la campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din toamna-iarna lui 2009.


În opinia "Qvorum", explicaţia este pe jumătate validă, deoarece alte state membre care au avut alegeri în aceasta perioadă înregistrează, de asemenea, rate de prezenţă scăzute (Grecia, Marea Britanie, Ungaria), în timp ce media de prezenţă a României a început să crească în ultimele două luni.


Doru Franțescu, Directorul IEDP-Qvorum, a explicat că “un factor al creşterii prezenţei şi activităţilor eurodeputaților români în ultimele două luni pare a fi constituit de mediatizarea creascândă în ţară a comportamentului lor la Bruxelles şi Strasbourg. Astfel, de la apariția primelor articole în mass media românească cu privire la comportamentul eurodeputaţilor români, prezenţa acestora a crescut de la 82% la 86%.Cu toate acestea, pentru a scăpa de ultimul loc în clasamentul prezenţei, acest comportament trebuie menţinut pe termen lung.”


Institutul European pentru Democraţie Participativă – Qvorum a lansat, marţi, studiul "Europarlamentarii la raport: cum ne reprezintă în Europa?", care conţine analize privind activitatea delegaţiei României în legislativul european în perioada iulie 2009 – aprilie 2010.


Studiul, care îmbină analiza calitativă şi cantitativă a activităților (rapoarte, voturi, declaraţii etc.) cu cercetare de teren la Bruxelles, este structurat în două părţi: compararea delegației României în raport cu delegațiile celorlalte state membre ale UE şi analiza individuală a activității fiecăruia dintre eurodeputații români.


Materialul complet poate fi descărcat aici: http://qvorum.ro/Files.aspx


Studiul parte din programul “Europarlamentarii la Raport” pe care Institutul European pentru Democraţie Participativă – Qvorum l-a lansat în martie 2009 şi care va consta într-o serie de rapoarte de monitorizare pe parcursul întregii legislaturi 2009-2014.


În plus, Institutul Qvorum efectuează o permanentă monitorizare a activităţilor şi voturilor din PE şi emite newsletter-uri informative după fiecare sesiune plenară (lunar).