Europa nu are încă o piaţă comună digitală, dar acesta este un obiectiv care trebuie să fie realizat în viitor, a declarat, la Tallinn, preşedintele Klaus Iohannis.

Cât priveşte România, trebuie să îşi digitalizeze serviciile publice şi, mai ales, să depăşească poziţia codaşă în Europa la nivelul de acces al populaţiei la internet.

La summitul de la Tallinn, preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la strategia digitală pentru piaţa internă a Uniunii Europene, care trebuie să se bazeze pe asigurarea securităţii cibernetice, pe creşterea utilizării serviciilor publice digitale eficiente şi axate pe utilizatori şi pe sporirea competenţelor digitale ale cetăţenilor şi companiilor.

Cu privire la rolul economiei digitale, Klaus Iohannis a spus că aceasta este esenţială pentru buna funcţionare a pieţei interne a Uniunii şi va permite consumatorilor, inclusiv acelora care locuiesc în zone mai puţin accesibile, să beneficieze de o gamă cât mai largă de opţiuni în ceea ce priveşte produsele şi serviciile digitale.

Preşedintele României a subliniat importanţa asigurării în Uniunea Europeană a unui flux liber al datelor fără caracter personal, ca o condiţie esenţială pentru succesul implementării agendei digitale a Uniunii.

El a mai arătat că o concluzie a summitului a fost aceea că încă nu se poate vorbi despre o piaţă digitală unică.

"Am constatat, împreună, că încă nu putem să vorbim despre o piaţă digitală unică în Uniunea Europeană, că mai sunt multe piedici care trebuie înlăturate, că este nevoie de reglementări care pot fi efectiv aplicate în toată Uniunea, că este nevoie de reţele mult mai performante şi, în fine, că este nevoie să protejăm pe utilizatori, şi cetăţeni, şi firme de pericolele care sunt inerente unui trafic de date deschis", a spus Klaus Iohannis.

Referitor la asigurarea securităţii cibernetice, preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat, de asemenea, necesitatea ca sistemele educaţionale şi de formare să pregătească cetăţenii Uniunii pentru a dobândi competenţele digitale necesare pentru a face faţă schimbărilor şi provocărilor societăţii prezente şi viitoare.

România, performanțe bune la digitalizarea serviciilor publice

O altă temă abordată, importantă pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru România, a fost digitalizarea serviciilor publice, a mai arătat Klaus Iohannis.

"De asemenea, o temă importantă, şi importantă pentru noi, este digitalizarea serviciilor publice, serviciilor oferite de administraţia centrală, de administraţiile locale, un domeniu în care toată lumea doreşte să găsească metode de îmbunătăţire, şi pot să spun că România este printre cei care au performanţe foarte bune", a susținut Klaus Iohannis.

e-guvernarea = eficiență

Gazda summitului digital de la Tallinn a fost premierul Estoniei, Jüri Ratas.

Acesta a spus că primul summit european dedicat în exclusivitate temei digitale a concluzionat că e-guvernarea trebuie să ajute guvernele europene să fie mai eficiente.

În al doilea rând, trebuie investit în cyber securitate, în cercetări şi în programe care să îmbunătăţească apărarea în domeniu. În al treilea rând, a spus premierul estonian, trebuie să fie regândită piaţa muncii, relaţiile de muncă, educaţia şi sistemul social în general, toate în perspectiva dezvoltării digitale a Europei.

Juncker: Taxele trebuie plătite în mediul on-line

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a referit la un subiect discutat la summit, şi anume la taxele care trebuie plătite în mediul online.

"Opinia noastră este că în sectorul digital taxele trebuie să fie plătite acolo unde sunt făcute: în modul online sau offline. Aşa trebuie să se întâmple, iar Comisia Europeană va propune, anul viitor, noi reguli care să reglementeze taxele din mediul digital", a declarat Jean-Claude Juncker.

Liderii europeni pregătesc agenda 2017-2018

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, s-a referit la întrevederea neoficială de ieri dintre premierii şi preşedinţii ţărilor europene dedicată viitorului Uniunii Europene.

El a spus că a fost o întâlnire foarte bună şi că, în următoarele două săptămâni, se va consulta cu toţi liderii ţărilor europene, separat, iar, pe baza acestor consultări, luna viitoare va prezenta un plan concret care va conţine deciziile pe care liderii europeni trebuie să le ia în următorul an.

Va fi un plan pe care Donald Tusk l-a numit o agendă a liderilor pentru 2017-2018 şi care va păstra principiile de până acum.