Cea mai mare preocupare a oficialilor europeni este acum situaţia dificilă în care se află Italia, iar o criză gravă în această ţară, consideră analiştii financiari, ar împinge lucrurile spre dizolvarea zonei euro, ţinând cont şi de faptul că în ultima vreme se vorbeşte din ce în ce mai des de intrarea Greciei în incapacitate de plată.

Între timp, miniştrii de finanţe din zona euro au anunţat că vineri vor fi făcute publice rezultatele aşa-numitelor teste de stres, făcute la aproape 100 de bănci din Europa, deoarece rezolvarea crizei financiare nu poate veni fără însănătoşirea sistemului bancar.

Comisarul pentru afaceri monetare, Olli Rhen, a apreciat că amândouă problemele trebuie rezolvate împreună, pentru a putea limpezi actuala situaţie pe care o traversează Uniunea şi pe care a calificat-o drept un moment de răscruce.

Comisarul Rhen a explicat că testele de stres, ce urmează să fie publicate vineri, sunt menite să identifice băncile vulnerabile şi odată făcut acest lucru, băncile respective trebuie să se recapitalizeze ele însele, sau să fie recapitalizate, sau restructurate.

Comisarul Rhen consideră că atât testele, cât şi transparenţa acestora vor fi extrem de importante pentru toată lumea, inclusiv pentru agenţiile de rating, cele care evaluează băncile.

"Cred că doar informaţia concretă şi transparentă poate convinge publicul şi analiştii. Şi asta va conduce la un sistem bancar mult mai de încredere şi la o mai mare încredere economică în Europa", Olli Rehn.

Colegul său responsabil de piaţa internă, Michel Barnier, a susţinut ideea că testele trebuie să rămână serioase şi credibile şi a dat asigurări că ele s-au desfăşurat pe baze solide, pornind de la lecţiile crizei din ultimii ani. Comisarul Barnier a ales o comparaţie foarte plastică pentru a explica testele de stres la bănci, aşa încât să elimine speculaţiile.

Colegul său responsabil de piaţa internă, Michel Barnier, a susţinut ideea că testele trebuie să rămână serioase şi credibile şi a dat asigurări că ele s-au desfăşurat pe baze solide.

Pornind de la lecţiile crizei din ultimii ani, comisarul Barnier a ales o comparaţie foarte plastică pentru a explica testele de stres la bănci, aşa încât să elimine speculaţiile.

"Reamintesc că testele de stres sunt teste de rezistenţă la evenimente care nu s-au produs. Este ca şi cum am testa rezistenţa acestei clădiri, de exemplu, pentru că ştim că există riscul unor cutremure sau risc de tsunami. La fel şi în cazul băncilor, nu este vorba să reparăm ceva, ci să fim siguri că băncile sunt suficient de solide pentru a rezista la un eveniment care nu s-a produs, dar care ar putea interveni în viitor", a afirmat Michel Barnier.

Ministrul polonez de finanţe, Jacek Rostowski, în numele Preşedenţiei Uniunii, a completat discuţia, cu alte nuanţe, precizând că întregul exerciţiu de testare a băncilor este unul care să dea garanţia că băncile sunt puternice şi nu unul care să scoată la iveală slăbiciuni.

Pot exista vulnerabilităţi, a recunoscut el, însă tocmai acesta este scopul: să fie identificate şi eliminate.