Liderii UE s-au angajat să ajute Ucraina pe termen lung să se apere de agresiunea militară a Rusiei.

De altfel, la reuniune au participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg şi, prin videoconferinţă, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski.

Corespondență din Bruxelles - Bogdan Isopescu: Prima parte a discuţiilor a fost rezervată Ucrainei şi situaţiei din Rusia după insurecţia Wagner.

Oficialii europeni şi cei ai NATO strâng informaţii pentru a avea o idee clară despre efectele episodului Wagner din două puncte de vedere: fisurile politice din Rusia, dar şi posibila relocare a unor combatanţi Wagner în Belarus. Aşa se explică prezenţa la Consiliu a opoziţiei din Belarus.

În plan intern, Uniunea Europeană are încă probleme cu reforma asumată de statele membre prin Planul de Redresare şi Rezilienţă.

Polonia şi Ungaria nu au primit încă niciun euro, iar preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, răspundea că banii vor veni după ce se va face reformă.

Există, de asemenea, dosare cu greutate pentru care nu s-a ajuns la un acord între Consiliu şi Parlament. Legea renaturării riscă să fie respinsă, iar un alt dosar încă în negociere este pactul privind migraţia.

Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, rezumă ţinta şi miza acesteia.

Roberta Metsola: Nimeni, nici măcar o persoană, nu trebuie să moară pe mare încercând să ajung în Europa. Asta trebuie să avem mereu în minte când discutăm despre cifre şi, surprinzător, uneori putem deveni insensibili când cifrele devin mari.

Sprijin pentru Republica Moldova

Preşedintele României spune că, în cadrul întâlnirii cu secretarul general NATO, a insistat ca atât Uniunea Europeană, cât şi NATO să ofere suport proporţional şi pentru Republica Moldova, cea care aşteaptă să treacă la următorul pas pe drumul integrării europene, dar şi pentru securitatea sa.

Klaus Iohannis: Există un pachet de sprijin prezentat de Comisia Europeană pentru Republica Moldova, o chestiune pe care, evident, am susţinut-o, dar salutăm explicit faptul că s-a ajuns în acest punct.

În privinţa tranzitului de cereale dinspre Ucraina, situaţie care a afectat agricultorii români, preşedintele afirmă că România poate oferi un răspuns solicitării Kievului de a folosi mai intens Dunărea.

Soluţiile se referă la îmbunătăţiri instituţionale şi în privinţa navigaţiei pe Sulina, iar asta fără a mai implica alte discuţii despre canalul Bîstroe.

Corespondentul RRA Bogdan Isopescu mai transmite şi că Spania, care preia la 1 iulie preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, este dispusă să pună pe agenda următoarelor şase luni problema aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, însă preşedintele Klaus Iohannis a declarat că ţara noastră va juca această carte atunci când condiţiile vor fi favorabile. (RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI).