Miniştrii de finanţe ai Uniunii Europene au convenit un compromis prin care Marea Britanie şi Olanda să-şi poată amâna plata contribuţiei la bugetul comunitar, după ce nivelul acesteia a crescut neaşteptat pentru ambele ţări.

Au fost acceptate derogări de la regulile comunitare, care obligau ţările la plata unor dobânzi în cazul întârzierilor, iar termenul-limită al achitării contribuţiilor a fost stabilit la 1 septembrie 2015, şi nu la începutul lunii viitoare.

Scandal în jurul lui Jean-Claude Juncker

Negocierile miniştrilor de finanţe intervin pe fondul scandalului care riscă să-l afecteze deja pe noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, acuzat că în perioada când a fost ministru de finanţe şi apoi premier al Luxemburgului a permis unor multinaţionale facilităţi fiscale incorecte.

Miniştrii de finanţe au recunoscut amploarea fără precedent a revizuirii din acest an a veniturilor la bugetul UE şi impactul acesteia asupra bugetelor naţionale ale anumitor state membre.

De aceea, ei au cerut Comisiei să propună o revizuire a regulamentului privind resursele proprii care să permită statelor membre care doresc să amâne plăţile impuse până la data de 1 septembrie 2015.

Victorie pentru Marea Britanie

Marea Britanie spune că a obţinut o victorie prin faptul că va plăti sumele pe care le datorează, de 2,1 milioane de euro, anul viitor, după alegerile din această ţară, din luna mai.

Mai mult, oficialul britanic a subliniat la Bruxelles că prin decizia de vineri a fost obţinută şi modificarea regulamentului.

Ministrul italian de finanţe, Pier Carlo Padoan, a cărui ţară deţine preşedinţia UE în acest moment, a spus însă că este vorba de flexibilitate şi echitate.

UE i-a cerut Londrei luna trecută să contribuie cu aceşti bani în urma revizuirii, care ia în considerare performanţa economică a ţării, mai bună decât previziunile iniţiale.

Marea Britanie denunţa valoarea mare a contribuţiei şi termenul scurt de plată.

Controverse pe taxa privind tranzacţiile financiare

În acelaşi timp, miza negocierilor a fost şi intrarea cât mai rapidă în vigoare a proiectului taxei pe tranzacţiile financiare, cu care Londra nu a fost niciodată de acord.

Oficialii europeni lucrează de mai mult de un an la taxa pe tranzacţiile financiare, propunere sprijinită de 11 state din zona euro, deşi proiectul a picat la nivelul întregii Uniuni.

La cererea Franţei, însă, miniştrii au decis să demareze acest proiect.

"Cred că s-au făcut progrese mari. Comisia se declară gata să ajute şi vrem ca taxa pe tranzacţiile financiare să intre în vigoare de la începutul anului viitor. Decizia ar putea duce la armonizarea fiscală între statele membre, a spus Comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi uniune vamala", a spus Pierre Moscovici, după ce zilele trecute Luxemburgul a fost acuzat că ar fi fost un paradis fiscal pentru mai multe companii multinaţionale.

Luxemburgul, în pericol de a fi sancționat

De joi, de când a izbucnit scandalul, Comisia Europeană anunţă de fiecare dată când are ocazia că doreşte ca astfel de practici să nu mai existe în UE.

Mai mult, Comisia spune că este gata să sancţioneze Luxemburgul pentru practicile sale fiscale.

Purtătorul de cuvânt al lui Jean-Claude Juncker, Margaritis Schinas, a refuzat însă să spună dacă preşedintele Jean-Claude Juncker, care a fost premier în Luxemburg în perioada semnalată, va face o declaraţie de presă pe acest subiect.

Scandalul a fost dezvăluit de mai multe publicaţii internaţionale, care arătau că au existat acorduri fiscale secrete între Luxemburg şi 340 de multinaţionale, printre care Apple, Amazon, Ikea, Pepsi sau Axa, pentru a-şi reduce la minimum impozitele.

Aceste acorduri încheiate între 2002 şi 2010, pe vremea când Jean-Claude Juncker era premierul Luxemburgului, înseamnă miliarde de euro de încasări pierdute pentru statele unde aceste companii realizează beneficii.

Grupurile franceze Axa şi Crédit Agricole apar în datele furnizate de PricewaterhouseCoopers, cabinetul de audit şi de consiliere care a întocmit între 2002 şi 2010 documentele obţinute de jurnaliştii de investigaţie, dar la un nivel mai scăzut, potrivit ziarului Le Monde.

PricewaterhouseCoopers a redactat aceste documente şi a negociat termenii cu administraţie luxemburgheză, mai scrie Le Monde.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a anunţat că în ancheta pe care executivul comunitar o desfăşoară în acest caz, executivul comunitar cere Luxemburgului în continuare documente prin instanţă, deoarece această ţară a refuzat să le ofere.