UPDATE Comisia Europeană a adoptat o propunere prin care se va impune statelor membre să reducă utilizarea pungilor subţiri din plastic, transmite corespondentul RRA, Sorin Croitorescu.

Statele membre pot alege măsurile pe care le consideră cele mai adecvate, între care perceperea unor taxe, introducerea unor obiective naţionale de reducere, sau interdicţii de utilizare a pungilor în anumite condiţii.

Propunerea a fost anunţată de comisarul pentru mediu, Janez Potočnik.

Comisarul Janez Potočnik a repetat de foarte multe ori în conferinţa de presă, că este vorba despre pungile de unică folosinţă. Tehnic vorbind, sunt cele cu grosimea mai mică de 50 de microni, dar care reprezintă 90% din cele aproape 100 miliarde de pungi care se folosesc anual în ţările Uniunii.

"Pungile de plastic sunt obiectele pe care le aruncăm cel mai des. Ele sunt făcute însă dintr-un material care rezistă sute de ani şi le folosim, uneori, doar câteva minute. Sper ca propunerea noastră să ajute şi la schimbarea atitudinii faţă de consum şi prevenirea risipei în general", a spus Janez Potočnik.

De altfel, principiul de bază al propunerii este chiar prevenţia.

Aproape toate ţările membre au luat deja măsuri.

Comisarul pentru mediu nu avea informaţii despre astfel de măsuri doar din Polonia şi Cipru, dar eficienţa lor este cel puţin îndoielnică şi de accea Comisia a considerat că este necesar să intervină.

Miliarde de pungi de plastic intrate pe piaţă

Potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană, numai în 2010 au intrat pe piaţă aproximativ 97 de miliarde de pungi de plastic, ceea ce ar însemna, dacă ar fi să facem un calcul simplu, că fiecare cetăţean european a folosit aproximativ 200 de pungi pe an.

Din toată această cantitate imensă, marea majoritate este reprezentată de cele subţiri, mult mai puţin reutilizabile decât cele groase.

Cifrele privind consumul acestor produse variază foarte mult de la un stat membru la altul.

De la patru pungi subţiri pe an, cât foloseşte un cetăţean din Danemarca sau în Finlanda la 466 de câte are nevoie un consumator din Polonia, Portugalia sau Slovacia.

Un alt exemplu este Italia, unde utilizarea pungilor de plastic a fost total interzisă încă din 2011, acestea fiind înlocuite cu cele din hârtie sau biodregradabile.

Greutatea mică şi dimensiunile reduse fac mult mai dificilă colectarea şi integrarea lor în sistemul de gestionare a deşeurilor, ceea ce face ca ele să ajungă în natură sau în mediul marin.

Materialele plastice se descompun în particule minuscule şi au înalt potenţial de contaminare a solului şi a apelor întrucât pot conţine aditivi, precum poluanţii organici persistenţi, iar procesul de descompunere poate dura chiar sute de ani.

Ca urmare a longevităţii pungilor de plastic, numai în Marea Mediterană plutesc peste 250 de miliarde de particulare de plastic cu o greutate totală de 500 de tone.

Aceste particule pot cauza sufocarea organismelor marine care le ingerează accidental sau le confundă cu hrana.

Deşi unele state membre au intervenit deja în sensul reducerii utilizării pungilor de plastic pentru cumpărături prin renunţarea la distribuirea lor gratuită sau prin interzicerea anumitor tipuri de pungi, la nivelul UE nu există încă măsuri care să reglementeze acest produs în mod unitar în toate ţările membre.

În 2011, în urma unei decizii a miniştrilor mediului din Uniune, cetăţenii europeni au fost consultaţi, iar, pe baza rezultatelor acestei consultări publice, vor fi anunţate noile măsuri începând de luni, 4 noiembrie.