Odată adoptat şi de plenul parlamentului, raportul devine poziţia oficială a instituţiei europene.



Documentul cere o acţiune coordonată la nivel European pentru implementarea eficientă a directivei privind mobilitatea lucrătorilor, simplificarea procedurilor administrative, informarea corectă a cetăţenilor despre beneficiile, drepturile şi obligaţiile care derivă din aceasta mobilitate.



Pe de altă parte, raportul consideră ca restricţiile care încă se menţin pentru lucrătorii din Romania şi Bulgaria sunt contraproductive.



Eurodeputaţii români în toate grupurile politice au cerut în nenumărate rânduri eliminarea tuturor restricţiilor pentru lucrătorii români şi bulgari.



10 din din cele 27 de state membre încă menţin restricţii pentru forţa de muncă din Romania şi Bulgaria, un drept pe care acestea îl au până în 2014, conform tratatului de aderare, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul ţărilor care au aderat în 2004.



Istoria arată însă ca menţinerea îndelungată a restricţiilor nu este justificată, spune purtătoarea de cuvânt a comisiei europene, Cristina Arigho.



"Germania şi Austria au fost singurele care au menţinut restricţiile până în ultimul moment, anul acesta la 1 mai. Îngrijorările lor se refereau la invadarea pieţei cu lucrători din aceste ţări, ceea ce nu s-a întimplat, dacă ne uităm la ţările care nu au impus restricţii. În special în Marea Britanie şi Irlanda, care aveau nevoie de forţă de muncă în construcţii, mobilitatea lucrătorilor a fost un lucru pozitiv. Iar criza economică a trimis aceşti lucrători în alte ţări, unde era nevoie de ei", a spus ea.



Belgia, Germania, Austria, Irlanda, Franţa, Italia, Luxembourg, Marea Britanie, Malta şi Olanda înca restricţionaează parţial sau total accesul românilor şi bulgarilor, măsuri considerate de raportorul parlamentului european ca fiind contraproductive.