Potrivit sitului Comisiei Europene, recrutarea resortisanţilor din Bulgaria şi România, cele două state membre care au aderat la UE în 2007 (UE2), a reuşit să ajungă la rezultatul dorit. Ţintele propuse au fost atinse respectând perioada de tranziţie stabilită pentru UE2, care s-a încheiat la 31 decembrie 2011. Totodată, a fost îmbunătăţit considerabil şi echilibrul bărbaţi-femei la nivelul cadrelor de conducere.

Dintre românii recrutaţi, unii lucrează chiar în înalte posturi de conducere. Cifrele au fost publicate miercuri, când Comisia Europeană şi-a prezentat raportul final referitor la recrutarea românilor şi a bulgarilor.

Dincolo de statistici se află însă multe poveşti de viaţă ale oamenilor care au muncit mai mulţi ani pentru a ajunge să ocupe aceste posturi.

Reporterul Radio România Actualităţi la Bruxelles a stat de vorbă cu un director român în Comisia Europeană, un membru de cabinet al unui comisar şi cu o secretară, fiecare împărtăşindu-şi experienţa. Date fiind funcţiile pe care le ocupă, cei trei au preferat să rămână anonimi, însă poveştile lor sunt sugestive pentru munca ce trebuie depusă pentru a ocupa un post la Comisia Europeană.

Potrivit lor, după concursul european, de fapt o procedură de selecţie foarte riguroasă organizată de Oficiul European pentru Selecţia Personalului, urmează alte etape, dificile de asemenea, pentru a ajunge la postul vizat.

Criteriile de selecţie în Comisie: calităţi proprii sau experienţă?

Reporterul nostru a întrebat cât este de valoroasă experienţa în administraţia naţională, de pildă. Ei au răspuns că toate sunt importante. Contează pregătirea, experienţa, dacă un candidat a mai deţinut posturi de conducere şi, desigur, este un plus dacă a lucrat în administraţia naţională. La toate acestea se adaugă capacitatea de adaptare.

Există opinia că românii au o capacitate de adaptare foarte mare într-o instituţie complexă, ghidată de reguli de fier cum este Comisia Europeană. "Nici nu ar putea fi altfel", a comentat unul dintre interlocutorii de la Bruxelles, aceste reguli fiind garanţia funcţionării unei instituţii cu funcţionari din toate cele 27 de state membre şi cu interacţiuni la nivelul politicilor sale nu numai cu Parlamentul European, ci şi cu statele membre, dar şi cu organizaţiile neguvernamentale şi cu actorii economici din statele membre.

Astfel se explică necesitatea impusă prin statut de a rămâne obiectivi, dincolo de interesele propriei ţări. Este una dintre valorile fundamentale la Comisia Europeană - potrivit opiniei interlocutorilor - alături de o alta. Este vorba despre negocierile între servicii care, cu riscul birocraţiei uneori, garantează corectitudinea deciziilor.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sevcovic, a publicat un comunicat şi era foarte mulţumit că în operaţiunile de recrutare a reuşit să găsească pe unii dintre cei mai inteligenţi şi talentaţi oameni din Bulgaria şi România. Pe unii dintre ei i-am întâlnit şi eu ieri la sediul Comisiei Europene.