Uniunea Europeană a impus un nou set de sancţiuni Iranului, în tentativa de a obţine blocarea controversatului program al Teheranului.

După ce, acum, mai puţin de trei luni, Bruxelles-ul a lovit prinicipalul motor economic al Iranului, impunându-ne embargo asupra petrolului, acum a fost vizat sistemul nervos al economiei iraniene, respectiv băncile, blocând practic tranzacţiile instituţiilor bancare iraniene cu cele europene, dar şi exporturile din Europa de produse cu potenţial uz militar: grafit, aluminiu, sau chiar software-uri.

Uniunea Europeană şi-a înăsprit sancţiunile la adresa Iranului şi Siriei, ca mijloc de presiune asupra autorităţilor din cele două ţări.

Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a recunoscut, că sancţiunile nu sunt un scop în sine, dar, având în vedere îngrijorarea contină faţă de programul nuclear al Iranului, consideră că sancţiunile sunt binevenite pentru a face presiuni asurpa Teheranului să-şi îndeplinească oblgaţiile internaţionale.

Catherine Ashton a subliniat însă, că sancţiunile nu sunt îndreptate împotriva poporului iranian şi că Uniunea Europeană doreşte continuarea dialogului cu Iranul.

"Rămânem hotărâţi să ajungem la o soluţie diplomatică pentru dosarul nuclear iranian şi sperăm, în continuare, că Iranul va răspunde serios propunerilor pe care i le-am făcu. Dar, astăzi, am întărit semnificativ măsurile restrictive, faţă de programul nuclear şi cel balistic, al Iranului, şi faţă de veniturile Guvernului, din aceste programe. Am adăugat, de asemenea, pe lista companiilor cărora le-am blocat bunurile de pe teritoriul european, alte 34 de companii care sprijină financiar Guvernul Iranian şi am blocat bunurile şi impus interdicţie de vize pentru încă o persoană implicată în programul nuclear iranian", a spus Catherine Ashton: .

În plus, au fost interzise toate tranzacţiile financiare dintre băncile europene şi băncile iraniene şi au fost înăsprite sancţiunile la adresa băncii centrale iraniene.

Interzis la importurile de gaze iraniene

Pe lângă embargoul asupra importurilor de petrol din Iran, impus la 1 iulie, europenii au interzis orice importuri de gaze naturale iraniene.

Un set de noi sancţiuni severe au fost adoptate de miniştrii europeni de externe şi la adresa Siriei.

Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a spus că europenii sunt foarte îngrijoraţi de situaţia din Siria şi de posibila propagare a crizei la ţările din jur, iar în context a criticat tirurile Siriei spre teritoriul Turciei şi le-a calificat drept inacceptabile.

Europenii au discutat chestiunea Siriei, alături de alte teme internaţionale ale momentului şi aseară, la o cină de lucru cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Ştiute fiind poziţiile divergente ale Uniunii Europene şi Rusiei referitoare la Siria, l-am întrebat pe ministrul de externe Titus Corlăţean cum apreciază discuţiile avute cu ministrul rus de externe, pe această temă.

"Pe de o parte, la nivelul Uniunii, noi am adoptat astăzi un set de concluzii, care implică adoptarea unui regim consolidat de sancţiuni internaţionale. Aici există, într-adevăr, o diferenţă de poziţionare între Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană şi, pe de altă parte, a fost un sentiment mai general, că /.../ n-au existat progrese sau mutaţii evidente, în poziţia rusă faţă de acest subiect, ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să continuăm să discutăm", a spus Titus Corlăţean.

Ministrul de externe a susţinut, că, pentru continuarea dialogului cu Rusia în chestiunea Siriei, au fost evocate drept punct de referinţă discuţiile de la începutul lunii iulie, de la Geneva, între Uniunea Europeană, Rusia şi Statele Unite în principal.

Ministrul român de externe a subliniat,că europenii sunt în favoarea continuării dialogului şi a găsirii unei soluţii politico-diploamtice în Siria.