Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german, Angela Merkel, au adoptat, luni, la Deauville, Franţa, o poziţie comună care să permită instaurarea unui guvern economic european.

Cei doi lideri vor discuta, marţi, şi cu preşedintele rus Dmitri Medvedev despre consolidarea cooperării dintre Europa şi Rusia, la 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Subiectele principale urmand a fi parteneriatele dintre cele trei tari si securitatea europeana comuna. Pe agenda s-ar putea regasi inclusiv problema rezolvarii conflictului din Transnistria.

Reuniunea celor trei delegatii, fiecare compusa din aproximativ 50 de delegati si diplomati, va avea loc in cladirea denumita le Cercle. Aceasta cladire, datand din 1873, situata in apropiere de hotelul Royal si recent renovata, adaposteste un vast salon care se deschide spre terasa si gradina. Aici va fi realizata si fotografia oficiala a summitului.

În perspectiva apropiatului Consiliu European, Franţa şi Germania, prin preşedintele Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel, au convenit să susţină punerea în aplicare de sancţiuni la adresa unei ţări care ar înregistra un deficit excesiv timp de şase luni.

Pe termen mai lung, Parisul şi Berlinul consideră necesară revizuirea unora din tratate, astfel încât să fie autorizate sancţiuni politice pentru ţările care ar încălca această regulă.

Aceste câteva puncte de vedere convergente franco-germane, pot să contribuie la întărirea credibilităţii Uniunii Europene în ochii Rusiei, care continuă să privilegieze relaţiile bilaterale cu ţările europene.

Miza cuplului franco-german, în întâlnirea Nicolas Sarkozy - Angela Merkel - Dmitri Medvedev, este să faciliteze reuşita summit-ul NATO de luna viitoare, de la Lisabona, dezamorsând neîncrederea Moscovei la adresa proiectelor NATO şi asociând-o la cel al scutului anti-rachetă, avut în vedere de Alianţă.

Susţinute de Franţa şi Germania, măsurile de consolidare a disciplinei bugetare în Uniunea Europeană au fost dezbătute şi de miniştrii europeni de Finanţe, care au ajuns luni, la un acord considerat istoric în domeniu.

Documentul, care include sancţiuni pentru ţările cu datorii sau deficite bugetare prea mari, a fost catalogat de preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, drept cea mai ambiţioasă reformă a uniunii economice şi monetare de la crearea monedei euro.

Un stat va avea la dispoziţie şase luni pentru a-şi corecta deficitul înainte de a fi aplicate sancţiuni, iar pentru a bloca decizia de sancţionare, respectivul stat trebuie să aibă sprijinul unei majorităţi calificate dintre cele 26 de state membre, fapt ce este foarte dificil.

Atât preşedintele Euro Group, cât şi comisarul pentru afaceri monetare, Olli Rehn, au refuzat să dea mai multe amănunte, până săptămâna viitoare, când preşedintele Herman Van Rompuy va prezenta documentul şefilor de stat şi de guvern care vor trebui să-l aprobe.

Va fi nevoie apoi de acordul Parlamentului European şi comisarul Rehn a făcut apel către Parlament să lucreze cât mai rapid posibil, aşa încât măsurile să poată intra în vigoare până la începutul verii viitoare.