Parlamentul European a respins miercuri controversatul Acord Comercial pentru Combaterea Contrafacerii cu o majoritate covârşitoare a eurodeputaţilor: 478 de voturi împotrivă (doar 39 de eurodeputaţi au votat în favoarea textului, în timp ce 168 s-au abţinut).

“Era soluţia greşită pentru protejarea proprietăţii intelectuale”, a comentat, după vot, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.

Potrivit cotidianului polonez Rzeczpospolita, chiar şi în cazul respingerii ACTA, există totuşi şansa la nivel teoretic, dat fiind că acordul a fost modificat, ca acesta să fie trimis din nou spre ratificare de către Comisia Europeană.

Cu toate acestea, eurodeputaţii deja au avertizat că nu vor accepta modificări de faţadă. În 2010, Parlamentul European a respins acordul SWIFT, forţând renegocierea sa pentru a include prevederi care să sporească protecţia vieţii private a cetăţenilor europeni.

ACTA, un tratat dur criticat la nivel internațional

Ideea de bază a tratatului ACTA era apărarea drepturilor de proprietate intelectuală, în condiţiile în care multe guverne se plâng că pirateria este responsabilă pentru pierderi de miliarde de euro.

Raportorul Parlamentului European pentru ACTA, David Martin, consideră că Tratatul care ar trebui să protejeze proprietatea intelectuală are mari neajunsuri, sancţiuni prea dure şi prevederi periculoase.

Presa relatează că un imens scandal a izbucnit la începutul acestui an după ce s-a anunţat că zeci de state au semnat în secret, la Tokyo, acest document care poate instaura cenzura online.

În România, ca şi în zeci de oraşe din Europa, au început proteste de stradă.

Cetăţenii au semnat petiţii online împotriva ACTA, parlamentarii europeni s-au împărţit în tabere pro şi contra.

Mai multe grupări de hackeri au spart site-uri ale unor instituţii oficiale, în semn de protest.

În faţa valului de revolte, mai multe ţări au blocat ratificarea tratatului, inclusiv România, aşteptându-se votul final din Parlamentul European.