Sfârşitul anului este marcat de intense eforturi diplomatice pentru oprirea conflictului din Siria, soldat în patru ani şi jumătate cu peste 250.000 de victime şi una dintre cele mai grave crize umanitare din istorie.

Un plan de pace şi de normalizare a situaţiei politice a fost schiţat şi ar urma să fie aplicat chiar din luna ianuarie a anului viitor.

Sunt multe speranţe, dar tot atâtea incertitudini.

A fost o săptămână a dialogului diplomatic la toate nivelurile.

Rezultatul principal - o rezoluţie ONU care cere încetarea focului şi lansarea, încă din luna ianuarie, a negocierilor de pace între administraţia şi opoziţia siriană pentru tranziţia politică.

Procesul va fi organizat şi monitorizat de secretarul general Ban Ki Moon.

Secretarul de stat american speră că luna ianuarie va aduce armistiţiul şi că acesta va fi respectat.

Un guvern sirian de tranziţie ar trebui să apară în decurs de şase luni, urmat de alegeri libere peste încă un an.

Bashar al-Assad "va trebui să plece de la putere"

În paralel cu dezbaterile din Consiliul de Securitate, miniştrii de externe ai marilor puteri s-au reunit separat la New York pe aceeaşi temă.

La Casa Albă, preşedintele Barack Obama a promis în ultima sa conferinţă de presă din acest an că va intensifica lupta împotriva Statului Islamic, dar a adăugat că preşedintele sirian, Bashar al-Assad, va trebui să plece de la putere.

Divergenţa cu Rusia se menţine aşadar, iar la întâlnirea bilaterală cu secretarul de stat John Kerry şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a menţionat acest lucru.

Rezoluţia ONU nu menţionează că încetarea focului se va aplica şi în confruntarea cu jihadiştii.

Mai multă implicare militară

Statele Unite promit mai multă implicare militară, Rusia spune că la nevoie şi ea poate proceda la fel.

În plus, nici situaţia din teren nu este prea promiţătoare: principala coaliţie a opoziţiei siriene declară că ideea negocierilor în luna ianuarie este pur şi simplu nerealistă.

Aceeaşi coaliţie cere încetarea bombardamentelor ruseşti.

A apărut şi un aspect delicat: se pune acum problema dacă grupările considerate teroriste ar trebui sau nu să participe la negocieri şi, dacă da, care să fie acestea.

Aici există deocamdată mari dezacorduri.