Zona euro începe anul 2014 cu câteva evenimente, interpretate de agenţiile internaţionale de presă, ca o rază de speranţă pentru spaţiul monedei unice, după o perioadă îndelungată, în care viitorul acestei devize era sub semnul întrebării.

Acestea sunt ieşirea Spaniei de sub incidenţa planului internaţional de salvare, aderarea Letoniei la moneda euro şi preluarea preşedinţiei prin rotaţie a UE, de Grecia, ţara care a pus cele mai mari probleme monedei europene.

La 31 decembrie, Spania a încheiat oficial rambursarea ajutorului financiar internaţional de 41 de miliarde de euro şi potrivit mecanismului european de stabilitate, nu va mai cere altul.

Directorul MES, Klaus Regling, a amintit că Madridul care s-a opus în repetate rânduri ajutorului internaţional, l-a acceptat în iunie 2012 pentru recapitalizarea băncilor şi acum se află pe un teren solid.

A doua veste îmbucurătoare, consideră analiştii AFP, vine din Grecia, statul cu cele mai mari probleme din zona euro şi care a promis anul acesta să redevină o ţară ca oricare alta.

La 1 ianuarie, Atena a preluat preşedinţia rotativă a UE, după şase ani de recesiune profundă, premierul Antonis Samaras a promis pentru anul 2014 o creştere de 0, 6% şi ieşirea de sub asistenţa FMI, UE şi Băncii Centrale Europene.

Rămân însă marile probleme ale Greciei: datoria publică de 175% din PIB, şomajul de peste 60% în rândul tinerilor şi posibila nevoie de un nou pachet financiar.

A treia veste şi, de fapt, cea mai bună: de la 1 ianuarie, Letonia a aderat la zona euro, devenind astfel al 18-lea membru al Uniunii Monetare.

Nu i-a fost uşor; şi-a impus singură un program dur de austeritate, pentru a-şi pune finanţele în ordine.

Chiar dacă letonii se tem acum de o creştere rapidă a preţurilor, la Riga se speră că aderarea la zona euro va reduce dobânzile la împrumuturile de stat.

În perspectiva aderării Letoniei la euro, agenţiile de evaluare financiară Standard & Poor's şi Moody's i-au mărit încă de anul trecut ratingul de solvabilitate.