Preşedintele Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor a stat o oră şi jumătate în sediul Parchetului General, unde a luat la cunoştinţă învinuirile aduse de procurori.


La ieşire, el a declarat că, nu mai are încredere în justiţia română şi că dosarul reprezintă o răzbunare politică.


Infracţiunile de care europarlamentarul este învinuit sunt pedepsite de Codul Penal cu şase luni până la trei ani, infracţiunea prevăzută de art. 271 - nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti, în timp ce ultrajul se pedepseşte cu trei luni până la trei ani şi poate ajunge până la 12 ani.


În ce priveşte problema unei eventuale ridicări a imunităţii europarlamentarului, aceasta ar putea fi luată în discuţie de Parlamentul European doar în cazul reţinerii sau a arestării preventive.


La ieşirea de la audieri, Corneliu Vadim Tudor a respins acuzaţiile şi a declarat că a avut mereu un comportament respectuos faţă de femei.


Imaginile difuzate pe 4 ianurie l-au surprins pe europarlamentarul Partidului România Mare cum i-a adresat injurii executorului judecătoresc Paula Daniela Şomâldoc.



La ieşirea de la audieri, Corneliu Vadim Tudor, a declarat că nu mai are încredere în Justiţia Română şi că dosarul în care este cercetat este o răzbunare politică.

În acelaşi dosar au fost audiaţi, luni , în calitate de martori, vicepreşedinţii PRM, Codrin Ştefănescu şi Marius Marinescu.

Liderul PRM, Vadim Tudor şi mai mulţi membri ai formaţiunii s-au opus, săptămâna trecută, acţiunii executorului care, în baza unei hotărâri judecătoreşti, sosise la sediul din Bucureşti al partidului pentru a evacua clădirea, câştigată în justiţie de foştii proprietari.

Raportul Poliţiei asupra evenimentelor de atunci arată că preşedintele PRM i-a jignit, ameninţat şi agresat pe executor şi pe politiştii aflaţi în exerciţiul funcţiunii.

Vicepreşedinţii Partidului România Mare, Codrin Ştefănescu şi Marius Marinescu, au fost convocaţi luni, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a fi audiaţi în calitate de martori în dosarul în care preşedintele formaţiunii, Corneliu Vadim Tudor, este cercetat pentru ultraj şi nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti.


Avocata lui Corneliu Vadim Tudor, Mariana Ştefan, l-a însoţit , luni şi pe vicepreşedintele PRM, Marius Marinescu, la Parchetul General, unde acesta a fost audiat aproximativ o oră de procurori, în calitate de martor.


"Eu cred că toată acestă acţiune este politică şi nu face altceva decât să-l propulseze pe Corneliu Vadim Tudor la Cotroceni", a spus Marius Marinescu, la ieşirea din sediul Parchetului.


Avocata Mariana Ştefan a precizat că Vadim Tudor a fost citat, marţi, ora 10.00, la Parchetul General.


Procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi, a anunţat, la 5 ianuarie, că Parchetul General a deschis un dosar penal în cazul scandalului provocat de europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor la evacuarea sediului PRM, revendicat de foştii proprietari.




PRM contestă evacuarea sediului



PRM va depune în această săptămână, contestaţie la evacuarea sa din sediul aflat în str. Emile Zola, nr. 2, se precizează într-un comunicat de presă.


PRM precizează că în data de 1 februarie 2011, se va judeca recursul pentru anularea ordonanţei preşedenţiale de evacuare a PRM, iar în data de 5 mai a.c., se va judeca pe fond, la Tribunalul Municipiului Bucureşti, procesul pentru anularea dispoziţiilor de punere in posesie, de către RAPPS, în favoarea lui Georges Caranfil.


În comunicat se mai scrie că Partidul România Mare va demonstra cu această ocazie, că actele prin care Georges Caranfil a fost pus în posesie, sunt false.


Pe 4 ianuarie, un executor judecătoresc a sosit la sediul PRM din str. Emile Zola din Bucureşti, însoţit de poliţişti, pentru a evacua sediul PRM, în urma unei noi somaţii emise pe baza unei hotărâri a Judecătoriei sectorului 1.

Încercarea de evacuare s-a soldat cu un scandal, preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, împreună cu mai mulţi membri ai formaţiunii, opunându-se acţiunii executorului judecătoresc.


Principala acuză adusă de liderii PRM este că evacuarea nu este legală întrucât executorul judecătoresc nu a prezentat o încuviinţare a instanţei în acest sens.