Titus Corlăţean a anunţat că-şi depune mandatul de ministru de externe.

El a explicat că îşi dă demisia, pentru că, după părerea sa, hotărârile recente ale Biroului Electoral Central şi legislaţia în domeniu, în ce priveşte suplimentarea secţiilor de vot în străinătate, se contazic.

"Ca ministru, am obligaţia să asigur, împreună cu echipa MAE, respectarea legalităţii dar şi prezervarea imaginii şi prestigiului instituţiei MAE. În consecinţă, l-am informat pe primul-ministru al României că am decis să-mi depun mandatul de minsitru al Afacerilor Externe", a spus ministrul Corlăţean.

El a precizat că nu poate accepta ca MAE să fie forţat să încalce legea pe considerente politice electorale.

"Nu accept să încalc legea şi legalitatea, nu pot accepta ca instituţia MAE să fie forţată, obligată să încalce legea şi legalitatea pe considerente de interese politice electorale ale domnilor Băsescu şi Iohannis şi nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale de la turul II pe considerente de nelegalitate a înfiinţării de noi secţii de votare în străinătate", a spus Titus Corlăţean.

Ministerul Afacerilor Externe își menține integral poziția potrivit căreia nu exista baza juridică legală pentru suplimentarea secțiilor de vot din străinătate, a mai spus Corlăţean.

Anunţul lui Titus Corlăţean vine după ce, recent, Biroul Electoral Central a transmis că nu există piedici legale pentru înfiinţarea de noi secţii.

AUDIO Declaraţia în care ministrul de externe îsi prezintă demisia

Ce lasă în urmă Corlăţean

Titus Corlăţean a lăsat în urmă la Ministerul de Externe o decizie prin care aproximativ 800 de diplomaţi sunt la dispoziţia Biroului Electoral pentru Străinătate ca să suplimenteze în turul II personalul birourilor secţiilor de vot din afara ţării.

Între timp, la ambasade au fost depuse mai multe propuneri ale românilor din străinătate de înfiinţare de noi secţii de vot.

"Filmul" disputelor MAE - BEC

Cu o săptămână înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale a continuat disputa dintre Biroul Electoral Central şi Ministerul Afacerilor Externe privind competenţele de organizare a secţiilor de votare din străinătate.

Sâmbătă, Biroul Electoral Central a ţinut să precizeze că legislaţia în vigoare stipulează că doar Ministerul Afacerilor Externe are atribuţii cu privire la organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate.

Precizarea a fost făcută după ce anterior ministrul de externe Titus Corlăţean a susţinut că legislaţia nu permite înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate şi nici prelungirea programului de vot, dar a precizat că va fi crescut numărul de cabine de vot şi de ştampile în turul al doilea al prezidenţialelor.

Românii din mai multe ţări europene s-au plâns că la primul tur de scrutin au aşteptat ore întregi la coadă fără a reuşi de cele mai multe ori să voteze.

Au urmat manifestaţii atât în ţară cât şi peste hotare pentru ca românii din diaspora să poată vota în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale programat la 16 noiembrie.

Reamintim că în turul întâi al alegerilor prezidenţiale au votat în cele 294 de secţii organizate în lume peste 161.000 de cetăţeni români cu drept de vot.

Se estimează că peste trei milioane de români trăiesc în străinătate, dar nu există o statistică oficială în acest sens.