Joi, la Palatul Parlamentului, a fost lansată o dezbatere pe această temă, mai ales că proiectul de implementare a Strategiei Europeane a Dunării a fost lansat iniţial de România şi Austria.

În ciuda sărăciei din bazinul românesc al Dunării, în ciuda faptului că avem mare parte din fluviu şi delta lui, în ciuda ideii noastre bune de a propune o strategie europeană care să includă toate statele riverane, ţara noastră rămâne campioană la încremenire în stadiul de proiect.

Sever Avram este preşedintele executiv al Asociaţiei naţionale a comunităţilor dunărene, cel care spune că nimeni în România nu prea face nimic pentru a atrage bani pentru a dezvolta comunităţile riverane.

Guvernul nu are preocupare şi nici nu dă bani.

Legislativul nu dă legile necesare.

Băncile nu au încredere să finanţeze proiecte.

Mediul universitar nu inovează. Mass-media nu difuzează infromaţii.

Societatea civilă nu are substanţă, iar autorităţile locale au doar discursuri.

"La nivelul primăriilor, am adresat acum circa zece zile o chemare să ne ajute cu puncte de vedere, pentru că ne vom întâlni săptămâna viitoare atât cu domnul Marco Onida, coordonatorul european al Strategiei Dunării, la Comisie, şi cu doamna comisar Creţu şi am fi vrut să vedem şi din partea lor care sunt proiectele, ce nevoi au, ce dorinţe, ce ar vrea să promoveze în viitor. Nici un fel de răspuns", a afirmat Sever Avramm citat de redactorul RRA.

Carmen Podgorean, director în Ministerul Afacerilor Externe, chiar pe Strategia Dunării, spune însă că fondurile sunt la îndemână pentru oricine vrea să propună un proiect.

Există fondurile europene clasice, există fonduri de la guvern şi chiar soluţii pentru cofinanţări din partea instituţiilor financiare internaţionale.

Numai că reprezentanţii Băncii Europene de Investiţii afirmă că România a făcut o greşeală.

Nu a creat o instituţie publică, aşa cum au făcut alte state, pentru a pune în contact cererea de credite cu Banca Europeană de Investiţii.

Reprezentantul BEI, Pierre Morel: Am vorbit săptămâna trecută cu colegii mei din Luxemburg, care îmi spuneau că nu prea se întâmplă multe în România, din păcate. Adevărat. Această instituţie publică de promovare trebuie gândită la nivel central. Este un instrument foarte important, care a ajutat Franţa pentru a dezvolta firmele şi atunci este chiar o instituţie necesară.

La dezbaterea de la Palatul Parlamentului, partenerii români, cu câteva excepţii notabile, au venit doar cu discursuri de laudă pentru organizatori, cu aprecieri despre dezvoltarea durabilă, cu fraze îmbătrânite, lipsite de propuneri, proiecte, viziune sau dinamism.

Am asistat totuşi şi la prezentarea unui proiect, însă acesta venea pe filieră franceză, deşi Franţa nu este parte a Strategiei Dunării, dar asta nu îi împiedică pe cetăţenii ei să vadă oportunităţi în tradiţia, natura, agricultura şi potenţialul bazinului dunărean.

Proiectul acestui francez vorbea de atragerea tujriştilor de la nivel mondial căgre bazinul Dunării.

Nu este o idee nouă, însă este bine pusă la punct, în lucru şi prinde contur, mai relatează redactorul RRA, Bogdan Isopescu.