Astfel, prima poziţie în topul încrederii este ocupată de Mugur Isărescu, cotat cu 42,9% multă şi foarte multă încredere (faţă de 44,9% cât înregistra în ianuarie), informează Agerpres.

Pe locul al doilea de clasează Klaus Iohannis cu 37,1% încredere multă şi foarte multă, iar Victor Ponta -36,4%, ocupă locul al treilea.

Pe locul al patrulea în topul încrederii se situează Sorin Oprescu cu 32,3% , urmat de Călin Popescu Tăriceanu cu 30,9%

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, se situează pe locul 6 în clasament cu 26% încredere multă şi foarte multă (faţă de 29,7% în luna ianuarie) şi este urmat de Mircea Geoană şi Mihai-Răzvan Ungureanu, ambii cotaţi în luna martie cu 24,8% încredere multă şi foarte multă.

În ianuarie, Mircea Geoană înregistra 24,1% încredere multă şi foarte multă, în timp ce Mihai Răzvan Ungureanu beneficia de 23,7% încredere multă şi foarte multă.

Clasamentul este completat de Traian Băsescu, cotat cu 22,3% (22,1% în ianuarie), George Maior - cu 22,1% (21,5% în ianuarie), Teodor Meleşcanu - cu 21,2% (20,2% în ianuarie), Ion Iliescu - cu 17,4% (18,4% în ianuarie), Theodor Stolojan - cu 17,4% (18,7% în ianuarie), Corneliu Vadim Tudor - cu 16,6% (16,5% în ianuarie), Liviu Dragnea - cu 16,1% (18,3% în ianuarie). Urmează Cătălin Predoiu - cu 15,2% (16,3% în ianuarie), Emil Boc - cu 14,5% (15,5% în ianuarie), Elena Udrea - cu 13,2% (14% în ianuarie), Vasile Blaga - cu 12,4% (13,6% în ianuarie), Dan Diaconescu - cu 11,4% (9,8% în ianuarie), Dan Voiculescu - cu 8,8% (10,6% în ianuarie), Kelemen Hunor - cu 7,8% (8,3% în ianuarie) şi Laszlo Tokes - cu 7,3% (5,9% în ianuarie).

Tensiunile prelungite provocate de ruperea USL au afectat încrederea în clasa politică în ansamblu.

"Astfel, cu foarte mici excepţii, majoritatea personalităţilor politice măsurate de 'Barometrul INSCOP-Adevărul despre România', indiferent dacă aveau legături sau nu cu USL, suferă pierderi de credibilitate. Explicaţia este legată de starea generală de tensiune şi instabilitate care a transmis la nivelul populaţiei îngrijorare şi un puternic sentiment de insatisfacţie faţă de domeniul public-politic. Fenomenul este confirmat şi de scăderea încrederii în cea mai mare parte a instituţiilor publice măsurate în acest interval", apreciază Remus Ştefureac, director INSCOP.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul, în perioada 27 februarie-4 martie.

Volumul eşantionului a fost de 1.055 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.

Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.

Chestionarele au fost aplicate în 36 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 75 de localităţi (oraşe mari, medii şi mici, comune, sate).

Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populaţiei din 2011, mai precizează Agerpres.