Miniştri, politicieni şi specialişti au discutat modele de relansare economică şi socială a României, plecând de la concluziile unui raport al Societăţii Academice, care recomandă renunţarea la acordurile cu FMI şi fixarea unor ţinte, legate în special de adoptarea monedei unice europene.

Societatea Academică din România vorbeşte în cel mai recent raport al său, printre altele, despre faptul că obiectivele din acordurile cu finanţatorii internaţionali au fost în mare parte ratate şi că aceste acorduri nu ar mai trebui continuate.

SAR mai spune că lipsa de impact a fondurilor europene în a atenua problema disparităţilor regionale este mai degrabă o chestiune ce ţine de voinţa politică la nivel naţional şi local sau că regionalizarea ar trebui făcută pe seama creşterii rolului decizional al agenţiilor de dezvoltare regională, şi nu pe criterii politice.

Singurul obiectiv atins din acordul cu Fondul Monetar Internaţioanl a fost deficitul bugetar, dar şi acesta pe seama creşterii datoriilor restante ale statului, atât la nivel central şi local, cât, mai ales, la nivelul companiilor naţionale, se mai arată în Raportul SAR.

Liviu Voinea: Acordurile cu FMI trebuie continuate

Ministrul delegat pentru buget spune, însă, că reducerea deficitului s-a făcut cu repsectarea regulamentului european de calcul, care ia în seamă şi datoriile statului şi ale anumitor companii cu capital de sat.

Acordurile cu FMI şi Comisia Europeană trebuie finalizate şi înnoite, spune ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, ca răspuns la concluzia celui mai recent raport al Societăţii Academice din România,

El adaugă că trebuie ţinut cont şi de condiţiile specifice atunci când se judecă realizările din acordul cu FMI.

"Da, au fost nişte ţinte, la început, dar s-au schimbat împrejurările, s-au schimbat condiţiile, piaţa internaţională a fost alta. De exemplu, România are, aşa cum este ea, are a 5-a cea mai mică rată a şomajului din Uniunea Europeană în 2012, are a 8-a creştere economică din Uniunea Europeană în 2012 şi a 4-a previzionată în 2013, al 7-lea cel mai mic deficit bugetar din Uniunea Europeană în 2012 şi cea mai mare ajustare fiscală din toată Uniunea Europeană în 2012. Deci, nu se poate spune că nu s-au făcut progrese. Că s-au făcut cu costuri sociale mari într-o perioadă, cu costuri şi de altă natură, este adevărat, dar s-au făcut progrese", a spus Voinea.

Regiunile existente au crescut disparităţile

Actuala împărţire de tip statistic pe regiuni de dezvoltare a condus la creşterea disparităţilor de dezvoltare regională în România, spune vicepremierul Liviu Dragnea, confirmând una dintre concluziile Raportului Societăţii Academice din România.

El adaugă că, în loc să se stimuleze coeziunea prin cooperare între localităţi, s-a stimulat fragmentarea prin competiţie, pentru acces la finanţare.

Tocmai din acest motiv este necesară finalizarea actualului proces de regionalizare.

"S-au constituit trei grupuri de lucru, pe lângă Ministerul Dezvoltării. Un grup de lucru academic, din care fac parte profesori, doctori şi academicieni, de specialitate, pe domeniile importante, în cadrul acestui proces; un grup de lucru format din aleşi locali şi parlamentari, care sunt practicieni şi care înţeleg sistemul; şi un grup de lucru al societăţii civile, la care participă patronate, sindicate, organizaţii nonguvernamentale şi alte instituţii. Toate aceste grupuri de lucru lucrează la elaborarea criteriilor, care, odată definite, să fie introduse într-un model matematic şi care să ne dea una sau două sau trei variante posibile de configurare a regiunilor, din care să alegem, neuitând obiectivul esenţial al acestui proces, şi anume: dezvoltarea echilibrată a acestei ţări", a spus Dragnea.

În privinţa absorbţiei fondurilor europene, ministrul de resort, Eugen Teodorovici, spune că în prezent acţionează pentru întărirea capacităţii administrative, care reprezintă, şi în opinia experţilor Societăţii Academice din România, una din principalele probleme în prezent.

Clientelismul politic şi creşterea economică, ameninţări reale

Clientelismul politic şi corupţia reprezintă cea mai mare ameninţare pentru creşterea economică, mai reiese din Raportul Societăţii Academice din România.

Documentul prezintă dovezi, pe baza datelor Eurostat, potrivit cărora ţări cu corupţie semnificativă, ca Italia, Grecia sau România, cheltuiesc banii publici pe proiecte discreţionare, în vreme ce domenii cheie pentru dezvoltare, ca sănătatea şi educaţia, rămân, cronic, subfinanţate.

Conform datelor statistice, ţările cele mai corupte au cele mai mari investiţii guvernamentale, cel mai mic buget pentru sănătate şi o rată de colectare a taxelor şi impozitelor semnificativ mai redusă decât în statele unde fenomenul corupţiei se manifestă mai puţin.