Alţi 20.000 sindicalişti vor protesta în ziua dezbaterii moţiunii şi, tot atunci, în toate sectoarele de activitate va fi greva generala.

În învaţamânt liderii marilor confederații sindicale vor continuarea grevei, declanşată la începutul acestei săptamâni, dar, în multe şcoli din ţară, au fost reluate cursurile.
Potrivit Ministerului Educației, doar 5% din cadrele didactice mai sunt acum în grevă.

Pe lânga reducerile salariale anunțate de Guvern, un alt motiv de nemulţumire a sindicatelor din învaţamânt este Legea Educaţiei, dezbătută zilele acestea, în Senat.

Reprezentanţii sindicaliştilor, rectorii mai multor universitaţi şi reprezentanţii asociațiilor de părinţi au mers, joi, cu propuneri de modificare a proiectului de lege, la Comisia de Învaţamânt din Senat.

Discuţiile au fost constructive şi relaxate

Membrii comisiei au intrat în dialog cu cei audiaţi, reprezentanţi ai asociaţiilor de părinţi, ai rectorilor şi ai FSLI, Federaţia Sindicatelor Libere din Învaţamânt.

Despre neajunsurile formei de învaţamânt obligatoriu, de nouă ani, care va duce la creşterea abandonului şcolar şi la o neintegrare a absolvenţilor, pe piaţa muncii, a vorbit reprezentanta Asociaţiei Parinţilor şi unul dintre liderii FSLI.

Mihaela Gunea, preşedinte a Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de părinţi, s-a referit şi la o mai mare implicare şi responsabilizare a parinţilor, în ceea ce priveşte participarea la nivelul Consiliilor de Administraţie ale şcolilor şi ale inspectoratelor.

Mihaela Gunea: Proporţia trebuie să fie echitabilă, astfel încât părintele să ştie că poate lua parte, efectiv, la decizia, în ce priveşte copilul său, şi nu numai formal, aşa cum se face acum.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învaţamânt consideră discriminatorie problema titularizarii, aşa cum apare în forma de la Camera Deputaţilor, ca şi chestiunea anilor de studiu, pentru viitorii dascali - cinci, fie că este vorba despre educatori sau învățători, fie că e vorba de profesori de gimnaziu ori de liceu.

Prim-vicepreşedintele FSLI, Simion Hancescu: "Cred că trebuie să fie o diferenţiere - cel care doreşte să ajungă educator poate să dobândească un număr de credite, într-un interval de timp cât mai scurt".

Reprezentanții rectorilor au ridicat obiecţiuni în privinţa modalitaţii de alegere a conducerilor universitaţilor şi au cerut reconsiderea noţiunii de autonomie.

Rectorul Universității de Vest - Timişoara, Ioan Talpoş: "Autonomia înseamnă nu numai resortul academic, adică proiectarea şi dezvoltarea programelor de studii. Autonomia înseamnă şi componentele administrative, componentă managerială şi, respectiv, resursele, inclusiv resursele financiare.

Autonomia universitara trebuie să se extindă, pur şi simplu dreptul de a decide, inclusiv modul în care universitatea urmează să fie condusă.

Au fost sugerate soluţii, respinse la Camera Deputaţilor, dar de care se va ţine seama în Comisia de la Senat.