Alegerile parlamentare s-ar putea să nu vină anul acesta cu apatia obişnuită.

Cu partide populiste şi antimigraţioniste tot mai solide în Olanda, Franţa, Marea Britanie, Belgia, dar şi Grecia sau Ungaria, 2014 s-ar putea să aducă primul grup politic antieuropean din Parlamentul European.

Corespondentul RRA în Olanda, Claudia Marcu despre germenii unui asemenea grup.

Paradoxal, liderul Partidului pentru Libertate din Olanda, Geert Wilders, unul dintre cei mai naţionalişti şi mai antieuropeni politicieni de pe continent, realizează că singur nu poate să continue lupta împotriva - aşa cum s-a exprimat deseori - 'monstrului numit Europa'.

Are nevoie de cooperare europeană. În luna noiembrie a reuşit să încheie prima alianţă cu Marine Le Pen, Frontul Naţional din Franţa. "Un moment istoric" - l-a numit atunci Wilders. "Prea devreme" - au spus analiştii.

Tandemul Wilders-Le Pen ar vrea să atargă în alianţa lor partide ca Vlaams Belang din Belgia, Partidul pentru Libertate din Austria, Partidul Poporului din Danemarca, democraţii suedezi, Partidul pentru Independenţă al lui Nigel Farage. Teoretic, este posibilă colaborarea? - l-am întrebat pe analistul Matteis Roden, de la Universitatea din Amsterdam.

Matteis Roden a răspuns că este posibilă, pentru că au destule în comun. Toate sunt partide naţionaliste, focalizate pe statul-naţiune. Sunt nativiste. Cu alte cuvinte, îi exclud pe alţii altfel decât ei, ca de exemplu, imigranţii şi nu în ultimul rând, sunt partide populiste şi autoritare.

Cercetările arată că aceste partide radicale de dreapta au mai multe în comun decât, de exemplu, partidele liberale sau conservatoare din Europa, dar în practică, istoria pe care o au în spate unele dintre aceste partide poate juca un rol în prezent.

Grupurile care au format unele partide erau fasciste, cum ar fi Frontul Naţional în Franţa sau FPÖ în Austria, dar acum tonul este mai moderat şi de exemplu Marine Le Pen vrea să se distanţeze de acest trecut.

Dacă Nigel Farage vrea să colaboreze cu partidul lui Wilders, respinge orice apropiere de Marine Le Pen.

Nici danezii nu vor să aibă de-a face cu Frontul Naţional şi totuşi este posibil ca punctele comune să fie suficient de puternice încât să unească toate aceste partide.

Matteis Roden: Au de fapt trei puncte comune majore: vor să pună capăt imigraţiei, nu vor extinderea Uniunii Europene, ba chiar unele partide vor să o anuleze şi dacă vor reuşi să se alieze, atitudinea faţă de islam poate să fie şi mai dură decât în prezent.

Popularitatea de care se bucură toate aceste partide dă dureri de cap partidelor pro-europene. Se apropie alegerile europene şi el este din ce în ce mai greu să vândă proiectul european. Acesta este poate cel mai mare succes înregistrat pe partidele naţionalist-populiste antieuropene, aminteşte analistul.

Pentru a forma un grup politic, dreapta radicală are nevoie de reprezentanţi din şapte ţări.

Chiar dacă s-au arătat interesate, niciun partid nu vrea să-şi anunţe afilierea la alianţa antieuropeană înainte de alegeri.

Rezultatul din luna mai ar putea însemna până la urmă consolidarea legitimităţii Parlamentului European şi nicidecum sfârşitul Uniunii Europene sau desfiinţarea monedei euro.