Comisia pentru revizuirea Legii fundamentale a amânat luni, pentru a treia oară, finalizarea proiectului de modificare.

Motivul anunţat de membrii Comisiei este întârzierea cu care au ajuns amendamentele formulate de Consiliul Superior al Magistraturii.

Miercurea trecută, reprezentanţii CSM şi ai magistraţilor s-au întâlnit cu membrii Comisiei şi au arătat, la rândul lor, că primiseră foarte târziu documentele din partea comisiei de revizuire.

CSM solicită, printre altele, prevederi mai clare cu privire la independenţa procurorilor.

Amendamentele propuse de magistraţi au ajuns luni dimineaţa la Comisia de revizuire.

USL a convenit să amâne votul de revizuire pentru începutul lunii septembrie

Liderii USL au discutat luni detaliile termenelor care vizează modificarea Constituţiei.

Senatorul PSD Toni Greblă i-a precizat redactorului RRA, Cătălin Purcaru, că proiectul de modificare, încă nefinalizat în Comisie, va fi înaintat Consiliului Legislativ şi Curţii Constituţionale.

De abia după ce ajunge avizul la cele două instituţii, Birourile Permanente ale celor două Camere pot lua o hotărâre.

Toni Greblă a menţionat că este posibilă o sesiune extraordinară la începutul lunii viitoare sau, dacă nu, la sfârşitul lunii august.

Totodată, potrivit unor surse din USL, liderii Uniunii au convenit să amâne votul din plenul Senatului asupra proiectului de revizuire a Constituţie pentru începutul lunii septembrie, în condiţiile în care avizul Curţii Constituţionale ar putea veni după încheierea actualei sesiuni parlamentare.

Liderii USL au analizat, luni, calendarul în care ar putea fi votat proiectul de revizuire în plenul Senatului (prima Cameră sesizată), în condiţiile în care înainte de acest moment documentul trebuie să fie analizat de Consiliul Legislativ şi Curtea Constituţională.

Parlamentarii din Comisie speră ca miercuri să adopte raportul final

Parlamentarii din Comisie speră ca luni să încheie capitolul Justiţie, marţi să facă o lectură a întregului proiect, iar miercuri - după întoarcerea preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, din Croaţia - să adopte raportul final.

Ar urma ca proiectul să fie trimis la Consiliul Legislativ pentru aviz şi, apoi, către Curtea Constituţională.

Acest traseu presupune aproximativ două săptămâni, adică exact în momentul în care Senatul ar intra în vacanţă;drept pentru care, va fi convocată o sesiune extraordinară pentru dezbaterea şi adoptarea proiectului de modificare a Legii fundamentale.

În acest moment, cu excepţia Justiţiei, toate capitolele Constituţiei au fost revizuite, unele mai mult, altele mai puţin.

Cele mai multe schimbări au fost operate la nivelul Preşedinţiei României, instituţie de unde au fost luate multe atribuţii şi transferate către Parlament şi Guvern.

Pe de altă parte, Legislativul iese întărit în urma revizuirii şi are în mâna sa cele mai multe pârghii, de la desemnarea premierului şi până la aprobarea unei solicitări pentru organizarea unui referendum.

Premierul ia, şi el, o parte din atribuţiile Preşedinţiei în privinţa politicii externe la nivelul Uniunii Europene şi nu trebuie să mai depindă de şeful statului pentru o eventuală schimbare a unui ministru.

O altă modificare importantă vizează introducerea conceptului de regiune, o nouă unitate administrativ-teritorială ce va îngloba câteva judeţe.

Acestei modificări îi corespunde în plan instituţional o nouă organizare a funcţiilor din administraţie.

În privinţa capitolului privind drepturile şi libertăţile au fost făcute clarificări ale unor texte, iar minorităţilor naţionale li s-au acceptat două amendante.

Unul vizează înfiinţarea organelor proprii de decizie, celălalt permite folosirea simbolurilor naţionale.

Pe de altă parte, a fost respins amendamentul care condamna discriminarea de orice tip, inclusiv cea pe bază de orientare sexuală.

În ciuda anumitor rezerve, a fost adoptat şi un amendament în care este recunoscut rolul Casei Regale, al Bisericii şi cel al minorităţilor în istoria statului român.

Revenind la capitoul în lucru, cel privind Justiţia, magistraţii se arătau nemulţumiţi de noul text al Constituţiei care aminteşte de regresul statului împotriva judecătorilor şi procurorilor.

Principiul dă posibilitatea statului să tragă la răspundere, material, un magistrat care a luat o decizie cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.

Subiectul este încă pe masa de lucru a Comisiei, alături de alte câteva solicitări ale magistraţilor, printre care consacrarea independenţei procurorilor chiar în textul constituţional.