Potrivit analizei publicată de BNS, adulţii trec masiv în inactivitate după ce termină şomajul , iar aproape 42% dintre români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.

Sindicatele susţin că actualele condiţii de pe piaţa muncii au fost generate de modificarea în urmă cu trei ani a legislaţiei legată de Codul Muncii şi Dialogul Social.

De departe, cea mai afectată categorie este cea a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani unde ocuparea a scăzut treptat de la 37% în anul 1996 la 24% în anul 2012.

Datele arată că aproape jumătate dintre ei au preferat să amâne intrarea în piaţa muncii şi au rămas în sistemul de educaţie, în timp ce mulţi dintre cei ocupaţi au trecut de la categoria de salariat la cea de lucrător familial nemunerat.

Totodată, aproape 20% dintre tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani nu figurează ca şomeri, nu primesc nici un fel de asistenţă pentru integrare în muncă şi nu sunt vizaţi de politicile active.

Mai grav decât atât este faptul că 94,3% dintre aceşti tineri nu caută un loc de muncă şi nu ar fi dispuşi să înceapă lucrul dacă li s-ar oferi un loc de muncă.

Analiza Blocului Naţional Sindical arată că situaţia este mai mult decât îngrijorătoare şi pentru categoriile de vârstă cuprinse între 25 şi 50 de ani, iar punctul culminant este atins de cei între 50 şi 65 de ani, unde 19% erau şomeri şi 30% figurau ca inactivi la nivelul anului 2012.

Adevărul din spatele ratei oficiale a şomajului de 7%, spun sindicatele, este că mare parte din populaţia aptă de muncă preferă să trăiască din ajutoarele date de stat sau să fie întreţinuţi de ceilalţi membri ai familiei.

Cercetarea subliniază că actualele condiţii de pe piaţa muncii şi scăderea nivelului de trai al populaţiei au fost generate şi de modificările legislaţiei legate de Codul Muncii şi Dialogul Social.